Numele lui Florin Iordache, propus pentru Ministerul Justiției, a apărut în decembrie 2013 în scandalul „Marțea neagră”, când parlamentarii au modificat mai multe acte normative în favoarea politicienilor cu probleme penale.
Pe 10 decembrie 2013, deputații au avut pe ordinea de zi patru proiecte de lege controversate - legea amnistiei și grațierii, modificarea Codului Penal, legea minelor și legea lobby-ului. De altfel, Iordache este inițiatorul mai multor proiecte de legi de modificare a legislației în domeniul penal și al incompatibilităților, potrivit News.ro.
În octombrie 2016 Florin Iordache a fost audiat în calitate de martor la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul fostului preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) Mihail Vlasov, acuzat că a intervenit în Parlament pentru trecerea unui proiect de act normativ prin care CCIR să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Florin Iordache s-a născut în decembrie 1960, la Caracal și este la al cincilea mandat de deputat. Înainte de 1989 a fost inginer la Fabrica de Mobilă Caracal, din 1996 până în 2000 a fost viceprimar în Caracal, perioadă în care a fost și președinte al Organizaţiei judeţene Olt a Partidului Socialist. Din anul 2000 până în prezent a ocupat funcția de vicepreşedinte la Organizaţia judeţeană Olt PDSR/PSD. În 2002 a terminat Facultatea de Drept din cadrul Universității din Craiova, potrivit CV-ului de pe site-ul Camerei Deputaților. În 2007 și-a obținut doctoratul - „Relaţii economice internaţionale" -, iar în 2008 a urmat cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Român.
Deputatul deține împreună cu soția sa o casă de locuit în Bragadiru, de 238 de mp, precum și un teren intravilan de 450 mp tot în Bragadiru, potrivit declarației sale de avere, din iunie 2016. Are un autoturism Volkswagen Golf an de fabricație 2013. Nu are împrumuturi sau depozite bancare. De la Camera Deputaților a încasat un venit anual de 108.461 lei, iar de la CCIR - 21.991 lei. Soția sa Magdalena a lucrat la ICCJ și are venituri anuale din pensie de 145.000 de lei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Evident ca putem fi de-o parte a baricadei ( adica sa aplaudam actiunile DNA ) sau de partea cealalta, adica sa criticam excesul de catuse si de arestari preventive practicate doar in baza unor denunturi.
La acest capitol, societatea romaneasca este net divizata: unii vor cresterea si intarirea fortei de represiune a statului ( D-na Loredana Voiculescu printre ei ), iar altii, ( ca mine de exemplu ), isi doresc ca forta statului sa fie balansata de respectarea "ad literam" a drepturilor si libertatilor cetatenilor, iar magistratii sa raspunda in civil sau in penal pentru eventualele abuzuri sau erori comise in activitatea lor.
As putea furniza multe exemple despre comportamentul abuziv al Statului, dar ieri seara mi-a sarit in ajutor chiar disparutul domn Ghita ( un mafiot pursange ), care a difuzat inregistrarile in care fostul sef al Statului admite explicit ca a patronat un stat mafiot, recunoscand ca procesul unui cunoscut politician si afacerist roman a fost "regizat" de sefii DNA si SRI, cu sprijinul decisiv al unei doamne judecator, introdusa in complet in ultima secunda, totul pentru a-l servi pe Basescu in a sa "Mein Kampf" contra politicianului respectiv.
In acea blestemata inregistrare, Basescu afirma ca judecatoarea respectiva i-a spus ca daca codul penal ar fi prevazut o pedeapsa mai severa, ar fi dat 20 de ani de puscarie in loc de 10.
Aceasta oroare ar trebui sa fie rapid lamurita de insttutiile abilitate ale Statului: cu o conditie: sefii acestora sa fie profesionisti, ne-santajabili si independenti.
Conditie care, cu tot entuziasmul d-nei Loredana Voiculescu, acesti oameni nu o indeplinesc.
Pe langa cazul relatat de mine mai sus ( sau mai exact spus, de catre Basescu ) exista multe altele, mai mult sau mai putin stiute de opinia publica.
Insa, nu-i asa, magistratii nu raspund pentru abuzuri sau greseli, iar daca judecatorii de la CEDO au "neobrazarea" sa-i sanctioneze pentru sentinte sau anchete abuzive, sau pentru incalcarea drepturilor omului, penalitatile nu le platesc magistratii, ei raman bine-mersi pe posturile lor privilegiate.
Insa nota de plata o achita TOTI cetatenii romani, din taxele si impozitele platite luna de luna.
Biserica Ortodoxa Română, Parlamentul României, CNADNR, ASF sunt stat în stat. Nici în 100 de ani România nu va fi pentru cetățenii romani.