Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Florin Munteanu, ploieșteanul cu una dintre cele mai rare grupe de sânge: „Nu mai aveți nevoie de nimic? Că eu aș vrea să vin să donez sânge și să vă ajut”

pungi cu sange - centrul de transfuzie ploiesti

Florin Munteanu este un donator cu una dintre cele mai rare grupe de sânge: AB negativ. Mai puțin de 1% din populație are AB negativ.

Locuiește în Ploiești, iar cei de la Centrul de Transfuzie Sanguină (CTS) din oraș apelează la el atunci când e nevoie de sânge din această grupă. Omul vine în orice moment. Fără să întrebe de ce. Dacă nu este sunat, sună el: „Nu mai aveți nevoie de nimic? Că eu aș vrea să vin să donez sânge și să vă ajut”. 

Citiți și:

Este, pe scurt, povestea primului om pe care dr. Georgeta Hanganu, directoarea CTS Ploiești, l-a trimis, acum câțiva ani, la Centrul de transfuzie din Spitalul Fundeni, ca să doneze prin procedura de afereză. Florin nu știa ce înseamnă asta și nu a întrebat ce se întâmplă cu el. A fost urcat într-o mașină și a fost trimis acolo, pentru că un pacient bolnav de leucemie avea nevoie de un preparat care se face doar prin donarea de afereză.

Dr Hanganu se oprește o clipă din povestit: „A donat sânge cineva dintre dvs? Sunteți donatori?”

Vreo două mâini se ridică timid la masa celor sosiți la evenimentul organizat joi la CTS Ploiești.

„Doar sânge total, bănuiesc”, contiuă dr Hanganu. Sânge total, adică cei 450 de militri de sânge recoltați de la donator, în 10 minute, și care sunt transformați ulterior în trei componente sanguine: concentrat eritrocitar, plasmă și concetrat trombocitar standard.

Donarea de afereză este însă o donare complicată. Donatorul trebuie să stea conectat la o mașinărie între 40 de minute și o oră.

„Înseamnă să stai cu acul în venă 40 de minute. Și 10 minute ți se pare mult, când stai să donezi sânge”, descrie medicul. Mașinăria ia sangele, îl prelucrează în timp ce donatorul este conectat la aparat, trage în pungă pentru pacient plasmă și trombocite și returnează globulele roșii donatorului. „Senzatia la retur, credeți-mă, nu este plăcută. Dar donatorul, fiind animat de o adevărată generozitate și de dorința de a ajuta un om în mare suferință, lucrurile acestea se întâmplă. Am zis întotdeauna că eu aș pune un covor roșu până la echipamentele de afereză pentru acești oameni care fac acest efort și fac donare de afereză tombocitară”, spune cu emoție medicul.

La fel se donează și celulele stem, tot prin afereză. Donarea durează două-trei ore. Devotamentul celor care fac așa ceva merită respectat și apreciat.

Dr Hanganu (foto) îi știe pe nume pe toți cei care donează constant. Și cărora le mulțumește din toată inima și personal și atunci când dă interviuri în presă.

(Foto Alexandra Pandrea)

Așa cum nu îl uită niciodată pe Florin Munteanu, care merge și donează afereză în mod constant - dar e unul dintre puținii care fac asta -, nu îl uită nici pe Gheorghe Olteanu, om cu 200 de donări, pe care l-a „scos la pensie”. „E și în ziua de azi un munte de om”. Nu o uită nici pe Carmen, care a donat celule stem în Spitalul Fundeni. „Ea a fost primul nostru donator de celule stem. A avut și niste reacții adverse și mă așteptam să vină să ne bată pur și simplu, dar a venit, ne-a îmbrățișat și ne-a pupat și ne-a spus că de câte ori a donat sânge s-a simtit un om generos, dar când a donat afereză de celule stem a simțit că într-adevăr a salvat o viață”, spune directorul centrului de transfuzie Ploiești.

Dr. Hanganu ne-a vorbit despre generozitate, despre fața frumoasă a oamenilor cu care are bucuria să se întâlnească în fiecare zi: „Fiecare avem o față frumoasă și una mai puțin frumoasă. Dar noi trăim într-o bulă în care oamenii vin doar să dăruiască”.

„Cu sprijinul Fundației Vodafone, avem acum un centru mai frumos, primitor, care să ofere încredere celor care, cu inima deschisă și cu încredere, vin și ne oferă brațul lor să-l puncționăm și să luăm atât sânge cât are nevoie pacientul”, adaugă dr. Hanganu.

CTS Ploiești este unul dintre cele 41 de centre de transfuzie din România renovate de Fundația Vodafone România. 

Irina-Margareta Nistor: Cine donează sânge cu siguranță că are un sânge albastru

„Cred că a fost unul dintre cele mai frumoase proiecte ale Fundației Vodafone România. Cine face gestul acesta, cine donează sânge cu siguranță că are un sânge albastru. Sunt convinsă că sunt oameni extrem de nobili. Eu îi cunosc pe o parte dintre ei, mulți își doreau să doneze sânge. Spațiile de la centrele de donare erau atât de rău întreținute, încât îți era frică să mergi să donezi, oricât de multe fapte bune ai fi vrut să faci. E foarte complicat. Oamenilor le este frică de ac, știm foarte bine, iar dacă mai mergeai și într-un loc care nu îți inspira încredere, cu atât mai mult scădeau șansele să donezi”, a spus Irina-Margareta Nistor, președinte onorific al Fundației Vodafone România.

(Foto Alexandra Pandrea)

Peste 830.000 vieți salvate

Proiectul de modernizare a celor 41 de centre de transfuzie sanguină din țară, derulat în cadrul programului „O șansă pentru viață" prin parteneriatul dintre Fundația Vodafone România și Asociația React, a ajuns la final. Acțiunile proiectului au constat în renovarea spațiilor care formează traseul donatorului din centre și în dotarea cu echipamente medicale moderne, scaune de recoltare sau mobilier nou, în funcție de nevoile fiecărei unități. În total, investiția Fundației în modernizarea celor 41 de unități s-a ridicat la un milion de euro.

Peste 400.000 de persoane au donat sânge în urma renovării și dotării cu echipament medical a centrelor din țară, prin programul național „O șansă pentru viață", reușind să salveze mai mult de 830.000 vieți.

„Renovarea și dotarea cu echipamente medicale a centrelor de transfuzie din țară a fost una dintre prioritățile noastre de investiție în domeniul sănătății. Ne bucurăm să sărbătorim încheierea cu bine a acestui proiect și să vedem cum investiția noastră se traduce în creșterea numărului de donatori care pot salva vieți, mai ales al celor care donează periodic sânge. Sănătatea este unul dintre cei patru piloni strategici ai activității Fundației Vodafone România, alături de educație, servicii sociale și voluntariat. Fiecare proiect încheiat cu succes înseamnă pentru noi vieți salvate, îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate și bucuria pe care o aducem oamenilor din întreaga țară, mai ales celor din comunitățile defavorizate", a declarat Angela Galeța, Director, Fundația Vodafone România.


Programul „O șansă pentru viață" a demarat în 2008 printr-o serie de acțiuni anuale de informare și educare în legătură cu importanța donării benevole și periodice, continuând cu mai multe campanii mobile de donare de sânge. În 2014, pornind de la nevoia de a asigura condiții corespunzătoare de prelevare sanguină, cu scopul de a încuraja potențialii donatori, programul s-a extins prin adăugarea componentei axate pe renovarea și dotarea centrelor de transfuzie. Centrul de Transfuzie Sanguină București a fost primul care a beneficiat de acest program, în perioada 2014 - 2015, fiind și cel mai mare din România. Alte șapte centre din țară au intrat în program în 2015, zece centre în 2016 și 23 de centre până în 2018.

„O șansă pentru viață" a devenit de-a lungul anilor cel mai mare program național de donare de sânge din România. Pe lângă sprijinul acordat celor 41 de centre de transfuzie din țară, programul „O șansă pentru viață" a inclus numeroase campanii mobile de donare de sânge. Astfel de campanii au avut loc și pentru angajații Vodafone România, acestea mobilizând peste 6.000 de donatori din companie. În plus, alte peste 40 de companii partenere s-au alăturat acestei inițiative care susține donarea de sânge.

De asemenea, în urma programului, centrele de transfuzie sanguină din România au înregistrat scăderea mediei de vârstă a donatorilor la nivel național, pentru prima dată după 1989. La ora actuală, 30% din sângele donat provine de la donatori tineri fideli.

În cei peste 20 ani de activitate, Fundaţia Vodafone România a finanţat 1.132 de programe derulate de 730 de ONG-uri din întreaga țară, în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale. Proiectele au avut aproape 3 milioane de beneficiari - copii, tineri, vârstnici, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit 30 milioane de euro în proiecte desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • GabiC check icon
    Mda, se tot face, zilele astea, parada pe tema centrelor de colectare sange ( ca altfel nu le pot numi, prin prisma intamplarilor pe care le-am avut);
    Va invit sa mergeti sa donati la Centrul de Hematologie din Dr. Felix, daca n-aveti ce face ziua aia. Sa vedeti cum se preocupa ei, saracii, sa fie bine ca sa nu fie rau;
    Cata viteza in procesarea datelor ( cu 2 receptionere carora le ia n`spe ore ca sa copieze in sistem datele pe care tu - viitorul donator- le treci frumos cu manutza, pe formulare) Apoi - cum te plibi tu pe culoarele institutiei, ba la cam 2 de la et 1, unde o transnistreanca iti explica in graiul dulse (* desi probabil ii e foarte greu sa gaseasca toate cuvintele romanesti) cum sta treaba cu donatul si cu controlul medical "en avant" , ba la camera...am uitat care- unde iti ia primele probe ( pt analiza) si declaratii- apoi din nou la cabinetul "doctoritei" la care intre timp s-a adunat coada ( de unde naiba, ca ar fi trebuit "sa mearga imediat") si mai stai cam 15 minute de pacient intrat ( total 45 min - in cazul meu) - apoi trimiterea la alt cabinet... Ma rog intelegeti cum "devine cazu` " .
    De mirare ca mai merge lumea la donat;
    Pe mine m-a refuzat atunci- pentru fusesem racit cu o saptamana inainte si "poate nu a trecut, poate ati avut gripa... si noi nu ne asumam piederea unei pungi cu sange ca stiti cat costa in zilele noastre totul"; Desi poate nu mai aveam nimic- si daca tot am pierdut aprox 3 ore pe culoare, riscau si ei o punga ..
    Sau nu?
    Nu mai donez niciodata. Mi-a ajuns experimentul.
    • Like 0
    • @ GabiC
      Personalul de acolo ar trebui concediat în bloc, cu foarte puține excepții iar în capul listei ar trebui pus tot managementul institutului, fără nicio excepție de data aceasta !
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult