Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Focarele incompetenţei. Azile din Dolj, sufocate de Covid

ambulanta - covid - (Foto MoiraM/ Alamy/ Alamy / Profimedia )

Foto: MoiraM/ Alamy/ Alamy / Profimedi

Acum o săptămână, la Căminul pentru Persoane Vârstnice (CPV) din Craiova erau depistate peste 100 de cazuri de coronavirus în rândul rezidenţilor şi angajaţilor. La câteva zile distanţă, un nou focar major apare la un alt centru de îngrijire, un azil din Filiaşi, aflat în subordinea DGASPC Dolj. Forţate de circumstanţe, autorităţile au ieşit să facă declaraţii de presă în care s-au delimitat, pe cât au putut, de orice asumare a responsabilităţii.

În timp ce în Dolj apar focare Covid cauzate de grave abateri de la norme, neglijenţă şi ascundere a gunoiului sub preş, în instituţiile care au în mâini siguranţa cetăţeanului, există alte focare, unele vechi şi, aparent, de neoprit. Focarele incompetenţei.

După o lungă perioadă de hibernare în plină vară, prefectul de Dolj, Nicuşor Roşca, se hotărăşte, într-un final, să iasă din bârlog şi să dea declaraţii, în calitate de reprezentant al centrului judeţean de coordonare a activităţilor legate de coronavirus. Asta după ce a lăsat până recent toată responsabilitatea în cârca Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj. Subordonată Prefecturii, instituţia este calul de bătaie în lupta Covid, fiind scoasă la înaintare la fiecare situaţie de criză.

Însă de răspuns trebuie să răspundă toţi. De la unităţile în care apar focare necontrolate până la DSP şi Prefectură. Iar în timp ce autorităţile îşi pasează vina, incompetenţa lor deja a făcut victime.

„Avem de toate", dar nu avem nimic

După izbucnirea focarului de la CPV Craiova, directorul Valentin Giurcă s-a grăbit să arunce pisica moartă în curtea DSP Dolj, pentru că a întârziat zile întregi rezultatele la testări. DSP Dolj se disculpa spunând că laboratoarele de genetică sunt sufocate de cereri şi nu fac faţă. Sigur, mereu se găseşte câte o explicaţie. E mai uşor să oferi explicaţii decât soluţii. Problemele rămân. Nu ar fi fost mai bine ca problema cu întârzierea rezultatelor să le fi făcut pe instituţiile abilitate să ia decizii privind prioritizarea prelucrării probelor? 

Dar nu întârzierile rezultatelor sunt, de fapt, marea problemă. La căminul din Craiova, angajaţii reclamă o mulţime de neconformităţi halucinante, asezonate cu atitudinea arogantă şi răzbunătoare a conducerii. Şi aparţinătorii la fel. O declaraţie a fiicei unuia dintre pensionarii cu COVID de la CPV Craiova, apărută în presa naţională, spune suficient: a văzut angajaţii azilului „dezbrăcaţi şi cu mâinile goale”, a cheltuit 1.000 de euro şi le-a cumpărat materiale cu care să dezinfecteze locul unde părintele său zace bolnav.

”Le-am luat, la o tură, 8 combinezoane din ălea, le-am luat ce se pune pe cap, ce se pune pe picioare, le-am luat măşti .(…) După aia, când am vorbit cu infirmiera şi cu asistenta şi mi-au spus că mama este pozitivă, m-au rugat dacă pot să le iau şi nişte dezinfectant”, spunea femeia.

Cu două zile înainte, directorul căminului, Valentin Giurcă, spunea că totul a fost verificat şi paraverificat, că există de toate, că angajaţii stau separaţi de Covid, pe paturi cu lenjerii noi. Toate bune şi frumoase. Doar rezultatele erau problema. Dar nu a mai răspuns la telefon ca să spună de ce, atunci, a fost amendat pentru „nedispunerea sau nerespectarea măsurilor pentru controlul focarului de infecție asociată asistenței medicale, depistat”, conform HG 857/2011, art 33, lit k. Sau de ce poliţia a deschis dosar penal.

Dosar penal a fost deschis şi la un centru de recuperare din Filiași, după ce 63 de rezidenți din 81 au fost depistați pozitiv în ultimele zile, la fel şi 22 de angajați din cei 121. Rezidenţii nu părăsesc centrul, deci cheia focarului este la personal. Cei de la DSP Dolj spun că angajaţii nu aveau echipament de protecţie, dezinfectanţi şi nu se decontaminau corespunzător. Toate aceste descoperiri cheie au fost făcute, desigur, după ce lucrurile au degenerat.

Nu s-au făcut controale pentru că... nu au fost solicitate

După ce când au apărut primele cazuri la Filiaşi, cei de la DSP au făcut un control marţi, 18 august. Întrebaţi de ce nu s-au mai făcut alte controale până acum la acel cămin, cei de la DSP motivează că nu au fost solicitaţi. Pentru că, în România, până nu se întâmplă ceva rău, cam aşa merg lucrurile. Nimeni nu controlează. Iar când controalele vin, toată lumea ştie cu suficient timp înainte ca să păstreze aparenţele normalităţii. O spune chiar coordonatorul Inspecţiei Sanitare din cadrul DSP Dolj, Iuliana Manea: "Ştiţi, e cum se anunţă pe la ţară, cu căruţa... Când vine Inspecţia: haideţi că a venit SANEPIDU'!. În momentul acela, toată lumea ..., pentru că fiind carantina, la poartă, aşa cum şi la noi nu v-au dat drumul, nu poţi să intri incognito, că nu-ţi dă nimeni drumul să intri şi să poţi să vezi ce se întâmplă. Când ne ducem noi, au.”

Şi, cu toate astea, Nicuşor Roşca, prefectul de Dolj, dă din umeri şi spune că nu ştie ce s-a întâmplat, că totul era bine. "Până la sfârşitul lunii iulie, numărul cazurilor era zero. Nu ştiu ce s-a întâmplat în două săptămâni de zile.”

Noi ştim ce s-a întâmplat. S-a întâmplat inevitabilul. Când nimeni nu respectă nimic, lucrurile nu pot merge bine. Dacă se întâmplă să meargă un timp, e vorba doar de noroc. Dar norocul se duce, la un moment dat. Cine joacă la ruletă în continuare după ce a câştigat la câteva mâini, până la urmă nu pleacă acasă fericit.

Florentin Stancu, directorul DGASPC Dolj - instituţia care coordonează activitatea de la azilul din Filiaşi - face şi el ca toţi ceilalţi manageri de instituţii prinşi în hora incompetenţei. Aruncă totul pe alţii. Nu e de vină el că nu există măsuri de protecţie, pentru că centrele pe care le coordonează nu sunt spitale, cu dotări de spitale. "În centrele noastre nu există dotări la nivelul spitalelor, combinezoane şi alte dotări speciale, care asigură o protecţie mai ridicată, pentru că, în mod firesc, persoanele care sunt infectate cu COVID nu ar trebui să mai fie în aceste centre. Ar trebui să fie spitalizate.“

Pe lângă toate neregulile denunţate de angajaţi sau aparţinători, DSP Dolj spune clar La CPV Craiova, circuitele curate se intersectau cu cele contaminate, echipamentele personalului erau spălate incorect. La azilul din Filiaşi, nu existau dezinfectanţi, echipamente. Dar, cu toate astea, nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea. În schimb, la găsirea scuzelor şi explicaţiilor, toţi au s-au înghesuit să obţină locul de campion.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sistemul funcționăresc de stat, în fapt un real sistem de clanuri ce mă face să tot repet de 3 decenii că țara este în stăpânirea mafiei de sorginte PCR (pile, cunoștințe, relații), nu este apanajul Olteniei, este o metastază la nivel de țară, pariez că azilurile de stat din Caransebeș sau Focșani sunt la fel de dezastros administrate, dezastrul pornește de la centru și calea de vindecare ar fi descentralizarea și depolitizarea administrației.
    Părerea mea.
    • Like 1
  • Nimic de mirare, Oltenia este una dintre zonele cele mai inapoiate din toate punctele de vedere, oamenii sunt lipsiti de educatie, de bun simt, nu dau doi bani pe igiena personala si au o mentalitate cam de pe la secolul al 18-lea - de aceea Oltenia este si un vechi fief al PSD-ului.
    • Like 1
    • @ andreea dragusin
      like . Ati uitat sa mentionati fudulia si incapatanarea . Respectarea regulilor sau a regulamentelor , reprezinta o slabiciune si o prostie , Statul , intotdeauna este inamicul si oricum , regula de aur a nativului este : ,, eu stiu mai bine decat toti ,, si oricum ,, toti ailalti , sunt prosti ,, , argumentez -mi-am petrecut vacantele dulcilor ani ai copilariei si adolescentei prin zona , am analizat atent mentalul colectiv , de-a lungul anilor . Masina nationala a Regiunii este BMW -nou , foarte rar , rupt , hartanit , uneori legata cu sarma , dar musai sa fie bemveu si obligatoriu sa aiba numar CIA , SEX, KGB , SRI , SIE , etc . - liota de veri pe care o am prin zona DJ si MH , astfel se ilustreaza in traficul local . Ar fi multe de mentionat , insa constatai ca , spusei , scrisei si va retinui foarte mult atentia . A, uitam : creatura Lia Olguta Vasilescu este exponentul perfect al zonei , vezi si rezultatele electorale ale PSD in ultimele decenii .
      • Like 0


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult