Centrele de carantină instituite de autorități sunt un adevărat butoi cu pulbere. Mai mulți oameni se plâng de la instituirea măsurilor de carantină, de condițiile pe care trebuie să le suporte în centrele unde sunt nevoiți să petreacă 14 zile. Mizeria cruntă și mâncarea proastă sunt cele mai mici dintre probleme. Cea mai mare îngrijorare e legată de expunerea persoanelor la un risc crescut de a lua COVID-19, chiar dacă ele nu sunt infectate în momentul intrării în carantină. Multe dintre centre au baie comună, astfel încât toți cei carantinați intră indirect în contact cu alții. În plus, oamenii stau în camere, de multe ori, cu necunoscuți. Dacă persoana cu care petrec cele 14 zile se dovedește a fi infectată, și ei ar putea ajunge să ia boala. Și, mai rău, să o transmită apoi în comunitate.
Fiica unui bărbat care a fost dus la centrul de carantină din Calafat spune că tatăl său a fost cazat într-o cameră de două persoane, obligat să împartă spațiul cu un necunoscut. „I s-a spus că, dacă vrea să stea singur în cameră, trebuie să plătească locul celălalt. Deci să nu accepți să stai cu necunoscut în cameră înseamnă să plătești peste 3.000 de lei. Tata a intrat în cameră și a încuiat în urma lui. A spus că nu va permite, efectiv, să bage pe altcineva în cameră!“, povestește aceasta.
„Tata a zis că intră sănătos acolo și va pleca bolnav“
Bărbatul a sunat în repetate rânduri la DSP și la poliție pentru a sesiza că nu se respectă condițiile de carantină. „Tata a zis că a intrat acolo sănătos și va pleca bolnav. Și să fi vrut, nu putea să stea doar în cameră și să evite contactul cu ceilalți carantinați. Pentru mâncare trebuia să coboare la recepție să o ia, iar asistenta, de asemenea, nu urca la camere. Toată lumea cobora. Asta ca să nu mai vorbim de alte centre cu camere de mai multe persoane și baia la comun pe etaj“, mai spune fiica bărbatului dintr-un centru de carantină.
Femeia a aflat de la tatăl său că în centrul de carantină erau foarte multe persoane care se credeau în tabără, jucau fotbal, nu respectau condițiile. Nimeni nu supraveghea respectarea condițiilor de carantină în interiorul clădirii, căci paza consta în unul sau doi jandarmi la intrarea în incintă: „Ei nu intrau în curte“.
Bărbatul a încercat să aibă mai multe discuții cu personalul de la recepție. A solicitat inclusiv informații cu privire la data la care s-a făcut dezinfecție și ce produse s-au folosit. Răspunsul a fost: „Ce întrebări sunt astea? Cine sunteți să ne cereți asemenea informații?“, adaugă fiica sa. „Le-a spus că întreabă în calitate de carantinat în condiții improprii“.
În urma telefoanelor date de bărbat, DSP i-ar fi spus că va trimite medic epidemiolog să evalueze situația.
DSP Dolj a mers, într-adevăr, în control după ce în spațiul public au apărut fotografii din centrul de carantină, care scoteau în evidență condițiile mizere.
Primăria a fost amendată pentru neregulile de la centrul de carantină din Calafat cu 30.000 lei.
În urma controlului efectuat, inspectorii au constatat lipsa contractului pentru deşeuri cu potenţial periculos şi colectarea necorespunzătoare în saci menajeri negri. De asemenea, nu exista contract deratizare-dezinfecţie-dezinsecţie și nici pentru spălare, dezinfecţie lenjerie.
DSP Dolj a confirmat că există camere şi grupuri sanitare neigienizate, cu defecţiuni ale instalaţiilor sanitare. În plus, persoanele carantinate nu aveau obiecte de uz personal şi intim, decât săpun şi hârtie igienică. Nu exista procedură de schimbare a lenjeriei și lipseau materiale şi substanţe de curăţenie în camere: găleţi, mop, mătură, detergent, biocid. În urma constatărilor, s-a decis relocarea persoanelor într-un alt centru din județ.
Situație delicată la un centru de carantină din Craiova
Altă sesizare care a circulat intens pe rețelele de socializare viza un centru de carantină din Craiova. Persoana care a transmis mesajul spunea că 125 de persoane sunt carantinate acolo, majoritatea de 12-13 zile. „Aseară au venit și au ridicat o persoană care a stat 11 zile cu noi, spunând că a ieșit pozitiv. Colegul meu de cameră a călătorit 50 de ore împreună cu această persoană într-o mașină“, a spus persoana care a transmis mesajul. Aceasta spune că DSP i-ar fi transmis că persoanele din carantină nu vor fi testate „pentru că nu mai au și nu se mai lucrează testele la noi în țară. Eu, personal, am vorbit cu DSP și am primit acest răspuns”, mai spune persoana care a transmis mesajul. Cei din centrul de carantină, spune ea, își fac griji că li se va da drumul peste 2-3 zile, după cele 14 zile de carantină, fără să fie testate, deși mai multe ar fi intrat în contact cu persoana infectată.
DSP Dolj: Doar persoanele simptomatice sunt testate
Am solicitat un punct de vedere din partea DSP Dolj cu privire la mesajul legat de centrul de carantină de la Hotel Helin Aeroport.
Instituția a transmis un răspuns în care precizează că, în prezent, nu se mai recoltează probe la persoanele carantinate decât în cazul în care au simptomatologie sau sunt contacți direcți ai unui caz confirmat. Însă, dacă se confirmă spusele persoanei din centrul de la Craiova, cel puțin una dintre persoanele carantinate, colegul de cameră al acesteia, ar fi fost contact direct al cazului confirmat și ar trebui testat.
DSP nu spune nimic despre acest lucru. În schimb, detaliază schimbarea metodologiei de testare:
„Prin ordin nr. 74521 din 17.03.2020, Institutul Național de Sănătate Publică București a fost desemnat ca autoritate responsabilă pentru monitorizarea, testarea și raportarea integrată a situațiilor generate de coronavirus. Ca urmare, algoritmul de testare, internare și externare este stabilit de INSP“. Acesta fost publicat pe 23 martie și a fost actualizat de două ori, o dată pe 27 martie și o dată pe 30 martie, transmite DSP. Conform acestor protocoale, la persoanele aflate în carantină inițial s-au recoltat teste în prima zi, a 13-a și a 14-a la interval de 24 de ore, apoi s-a aplicat protocolul cu recoltare în prima zi și ziua a 12-a și a 13-a, cu interval de o zi.
Acum, dacă persoanele nu prezintă simptome în cele 14 zile, perioada de carantinare se termină, iar DSP eliberează o adeverință din care rezultă că au efectuat cele 14 zile și o copie după buletinul de analize dacă acesta există sau dacă în momentul carantinării era obligatorie testarea.
„În legătură cu persoanele care trebuie să iasă din carantină, din cele 13 persoane care au terminat perioada de carantină, zece au primit adeverința și copia după buletinul negativ de testare, iar trei au primit doar adeverința de efectuare a perioadei legale de carantină, deoarece rezultatul testelor nu a fost încă eliberat. Aceasta este, în acest moment, metodologia aplicată de DSP Dolj“.
Cu privire la celelalte condiții, răspunsuri fără fond
Am întrebat-o pe Ludmila Prunariu, director executiv DSP Dolj, și despre centrele de carantină cu băi comune, care reprezintă un pericol în plus de infecție, dar și despre cazarea mai multor persoane într-o cameră, în condițiile în care unele dintre acestea pot fi infectate, iar celelalte nu. În răspunsul transmis prin intermediul purtătorului de cuvânt, ni se spune doar că spațiile de carantină aparțin unor operatori economici care au încheiat contracte cu DSP inițial, iar în prezent, cu autoritățile publice locale, pentru decontarea chetuielilor. DSP menționează, însă, că spațiile „sunt evaluate de specialiștii DSP“. Fără a menționa de ce sunt considerate potrivite pentru carantină în condițiile în care persoanele carantinate riscă să intre în contact, astfel încât cei infectați ar putea să îi infecteze pe ceilalți. O glorificare a formei fără fond.
DSP mai transmite doar că „întreținerea și administrarea, hrana și cele necesare intră în responsabilitatea operatorilor economici. Tot prin DSP se asigură triajul epidemiologic al persoanelor carantinate, se acordă primul ajutor sau se anunță 112”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Am informatii (pe care nu le pot dovedi din pacate) ca primarii si alte persoane cu funti de conducere in anumite localitati nu isi dau interesul si trateaza situtia ca pe o gluma. Chiar participa si la "chefuri" organizate cu diferite ocazi zilele acestea. O sa ajungem mai rau ca Italia, nu invatam nimic din experienta altora!
Pentru raspunsurile in 2 peri primite ar trebui sesizata procuratura - institutia care da astfel de raspunsuri zadarniceste la modul cel mai propriu incercarea de a opri raspandirea bolii.