Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Fosta campioană de natație Roxana Mărăcineanu a fost numită ministru al Sporturilor în Franţa

Roxana Mărăcineanu

(Foto: Guliver/Getty Images)

O româncă a fost numită marți ministru al Sporturilor în guvernul din Franța. Este pentru prima dată când o personalitate de origine română ajunge membru al executivului de la Paris.

Campioana mondială la 200 metri spate din 1998 şi vicecampioana olimpică din 2000, Roxana Mărăcineanu, care are 43 de ani, a înlocuit-o pe Laura Flessel, care a demisionat din motive personale, scrie Paris Match. 

(Foto: Guliver/Getty Images)

Roxana Mărăcineanu a emigrat cu familia ei în Franţa în 1984. În 1998 ea a devenit prima sportivă din Franţa care a cucerit titlul mondial la nataţie. În 2000, ea a ocupat locul al doilea în proba de 200 metri spate la Jocurile Olimpice de la Sydney.

După cariera sportivă Roxana Mărăcineanu a ocupat timp de mai mulţi ani un post de consultantă la postul de radio Europe 1 şi în cadrul grupului France Televisions. Este căsătorită și are trei copiii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Citesc cu placere multe din articololele voastre dar aici...suna a ego romanesc.

    Nu e romanca, e plecata din '84. Are origini romanesti, da.

    Si noi nu avem nici un motiv sa ne mandrim cu ea fiindca mediul in care s-a format e Franta, nu Romania.

    Oricum nu prea vad cum te poti mandri cu ceva ce nu ai facut tu, dar asta e alta discutie deja :)

    • Like 0
  • Felicitări! Si felicitări politicii președintelui Macron care prin această numire transmite un mesaj deosebit lumii întregi despre Franța.
    • Like 0
  • Wow ! și ce ne împopoțonăm noi acum.... un scuipat nu merităm de la ea !
    Bravo fato ! o secundă să nu te uiți în urmă !
    • Like 2


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult