Cei care protestează (fiind cele mai ample proteste ale tinerilor de la finalul anilor ‘60 ) vor: mai mulți profesori, mai mult personal auxiliar, mai puțini elevi în clase, modernizarea unităților de învățământ, un nou sistem de examene, un nou program pentru școli, un buget pentru educație mai mare.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, fostul președinte Traian Băsescu a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.

Naționalismul ăla sănătos începe de aici. Când statul român e atent la fiecare leu pe care îl cheltuie, când încearcă să aducă furnizori din România acolo unde are o ofertă bună în piață, unde există competențe și servicii de calitate. foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

O investigație a presei franceze ar putea produce schimbări majore pentru furnizorii de apă îmbuteliată, iar investitorii pe termen lung vor fi nevoiți să ia în considerare vulnerabilități atunci când își plănuiesc pașii. foto. Profimedia

„Încep prin a spune că nu am plecat neapărat ca să strâng bani, ci ca să mă bucur de condiții normale de muncă și pentru că nu aveam nimic de pierdut. În România, în transporturi, se fac mult prea multe ilegalități, ore multe, salarii mici”. foto: Maciej Krynica / Alamy / Alamy / Profimedia

Alain Delon ştia cine este şi voia să fie tratat ca atare. Mulţi îl urau pentru simplul motiv că, pur şi simplu, nu puteau rivaliza cu el. Pe niciun plan. Dar mult mai mulţi l-au iubit şi admirat. De pe toate continentele. De la oameni simpli, la artişti, preşedinţi de stat şi aristocraţi. Acorda prietenia sa foarte greu. (Foto: Profimedia Images)

La o săptămână după câştigul partidului de extremă dreapta, francezii au mers duminică din nou la vot. Alianţa de stânga Noul Front Popular s-a clasat în frunte în turul al doilea al alegerilor legislative din Franţa, în faţa coaliţiei preşedintelui Emmanuel Macron şi a extremei drepte, însă niciun bloc politic dintre cele trei nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Adunarea Națională franceză, potrivit estimărilor electorale. Foto: Sylvain THOMAS / AFP / Profimedia

Pe scurt, o majoritate absolută sau nicio majoritate clară pentru extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen în viitorul Parlament de la Paris: acestea par a fi cele mai probabile două scenarii pentru rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate organizat de Macron după eșecul înregistrat de aliații săi politic în alegerile europene din 9 iunie. Cotidianul francez Le Monde scrie că, în ambele cazuri, Franța s-ar afla într-o configurație nemaiîntâlnită până acum în cea de-a cincea Republică, iar mare parte a observatorilor occidentali se întreabă dacă nu cumva Franța ar putea să se îndrepte spre un blocaj instituțional. Foto: FRANCOIS LO PRESTI / AFP / Profimedia

Campania pentru turul doi, care ține doar o săptămână, a lansat dezbateri aprinse și tot soiul de comentarii și replici între și despre candidații rămași în cursă pentru un fotoliu în Adunarea națională. Mă liniștesc când văd asemenea atitudini și prin alte părți, nu doar pe malul Dâmboviței, dar am un gust amar când știu că vorbim de Franța, pe care o vedeam înainte ca pe un model de civilizație, cultură și tot ce vreți dvs. Dar la vremuri noi, oameni și atitudini noi. Foto: Jean-Francois Badias / AP / Profimedia

Inevitabilul s-a întâmplat. Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) a obținut un scor remarcabil, deși previzibil, în primul tur al alegerilor generale anticipate din Franța. Partidul lui Marine Le Pen a acumulat peste 33% din voturi, în timp ce blocul politic al președintelui Macron a reușit să obțină locul trei și un scor de puțin peste 20%. Dacă extrema dreaptă ajunge la guvernare, există două mari scenarii, spune Petronela Caso, o româncă stabilită în Franța, care e membră a Comitetului Local al formațiunii „Renaissance” din orașul Saint-Germain-en-Laye. Foto: Colaj Profimedia Images