Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Frica din spatele urii

Carmen, Sclava iubirii, trimisa la Interne a lui L. Dragnea, a scos caii ca să-i intimideze pe manifestanți și, la o adică, să-i calce în picioare.

Înlocuiți caii cu țevi de pistol automat. Asta fierbe înlăuntrul unor Dragnea, Tăriceanu, Nicolicea, Codrin Ștefănescu, L. Iordache, Steluța Cătăniciu, Ș. Nicolae. Dacă nu le-ar fi încă teamă de reacția NATO și UE, căci asta este diferența fundamentală față de decembrie `89, ar da ordin să se tragă în demonstranți, așa cum recomanda generalul lor, vorbitor la televizor, Pavel Abraham sau deputatul PSD care zicea că vrea să-i termine cu kalașnikovul pe cei din Piața Victoriei.

Ura strigacilor Puterii față de cei ieșiți în stradă le țâșnește prin toți porii. Dar ura are în spate și frică. Divizia de tancuri parlamentară PSD-ALDE nu e nicidecum atât de tare pe cât vrea să pară. Fisurile sunt deja vizibile cu ochiul liber și se adâncesc. 

Ieșirea săptămânală în stradă a avangardei zecilor de mii de oameni, dacă nu se va topi în grăsimea porcului și țuicii de Crăciun, este de maximă importanță, pentru că poate menține treaz gândul celor mult mai mulți care nu demonstrează, dar nu sunt idioți, nepăsători și egoiști, cum îi visează Puterea.

Celor care nu pot fi prostiți în 2017 cu pocnitorile propagandistice ale anului 1989: agenturili – Soros, trădătorii socialismului – statul paralel, „Nu ne vindem țara!” – multinaționalele, băncile și BNR care suge sângilii poporului.

Singura șansă a guvernanților este lehamitea, resemnarea, abandonul conștiințelor care pot să li se opună. De aceea, dragi compatrioți, nu mă urâți dacă vă urez Sărbători neliniștite! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Președintele Dan și-a început discursul de astă-seară, în fața presei, cu o logicăreală tâmpă, însoțită de hlizeala pe care o credeam dispărută: cică Giovanni Falcone, dacă ar veni să candideze la șefia unui Parchet de la noi, ar trebui să-și depună dosarul la ministrul Justiției (a zis cineva că nu?) și „Giovanni Falcone nu e pesedist”. Dar cine a zis că este? Ce caută în propoziție Falcone? Problema e că ministrul Justiției este pesedist, plagiator, executant întocmai și la timp al poruncilor Partidului!

Citește mai mult

Screening gratuit pentru cinci tipuri de cancer, disponibil pentru locuitorii județului Brașov

Există o diferență fundamentală între a descoperi un cancer la timp și a-l descoperi târziu. Studiile arată că până la jumătate dintre cazurile de cancer pot fi prevenite sau tratate cu succes dacă sunt depistate în stadii incipiente. În cazul cancerului pulmonar, de exemplu, diagnosticul precoce poate crește șansele de supraviețuire de peste trei ori.

Citește mai mult

Martorii lui Iehova

Odată ajuns la locul de întâlnire, pe o ploaie ușoară și după lăsarea întunericului, așa cum cere tradiția lor, am fost întâmpinat de un domn de origine franceză, care a învățat repede cum se pronunță numele meu și mi-a găsit un loc în sală. Când a aflat că sunt „nemartor” și că am venit acolo în urma unei invitații la ușă, s-a mirat și s-a luminat la față, începând să mă prezinte celor din jur, iar alții au venit din proprie inițiativă la mine, văzând o prezență necunoscută printre ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Piesa de teatru / sursa foto: arhiva personala

Mă împart între locații, între job și repetiții, între viața de civil și viața de artist. Mă lupt contra frustrării că programul nu-mi permite să merg constant la castinguri sau să mă pregătesc pentru probe și mă bucur de sentimentul ăla mișto pe care îl am la aplauze, după un spectacol bun. Nu mă plâng, nu mă victimizez, dar asta e viața mea de când îmi împart timpul pe două planuri mari și importante.

Citește mai mult