Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Frica din spatele urii

Carmen, Sclava iubirii, trimisa la Interne a lui L. Dragnea, a scos caii ca să-i intimideze pe manifestanți și, la o adică, să-i calce în picioare.

Înlocuiți caii cu țevi de pistol automat. Asta fierbe înlăuntrul unor Dragnea, Tăriceanu, Nicolicea, Codrin Ștefănescu, L. Iordache, Steluța Cătăniciu, Ș. Nicolae. Dacă nu le-ar fi încă teamă de reacția NATO și UE, căci asta este diferența fundamentală față de decembrie `89, ar da ordin să se tragă în demonstranți, așa cum recomanda generalul lor, vorbitor la televizor, Pavel Abraham sau deputatul PSD care zicea că vrea să-i termine cu kalașnikovul pe cei din Piața Victoriei.

Ura strigacilor Puterii față de cei ieșiți în stradă le țâșnește prin toți porii. Dar ura are în spate și frică. Divizia de tancuri parlamentară PSD-ALDE nu e nicidecum atât de tare pe cât vrea să pară. Fisurile sunt deja vizibile cu ochiul liber și se adâncesc. 

Ieșirea săptămânală în stradă a avangardei zecilor de mii de oameni, dacă nu se va topi în grăsimea porcului și țuicii de Crăciun, este de maximă importanță, pentru că poate menține treaz gândul celor mult mai mulți care nu demonstrează, dar nu sunt idioți, nepăsători și egoiști, cum îi visează Puterea.

Celor care nu pot fi prostiți în 2017 cu pocnitorile propagandistice ale anului 1989: agenturili – Soros, trădătorii socialismului – statul paralel, „Nu ne vindem țara!” – multinaționalele, băncile și BNR care suge sângilii poporului.

Singura șansă a guvernanților este lehamitea, resemnarea, abandonul conștiințelor care pot să li se opună. De aceea, dragi compatrioți, nu mă urâți dacă vă urez Sărbători neliniștite! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Două sentimente se ciocnesc în mine când am în fața ochilor jucătoarele iraniene de fotbal tăcând intens în timp ce imnul țării lor curge din difuzoare: mă bucură nespus să văd cât de curajoase și demne sunt, căci știu bine că pot fi executate îndată ce vor reveni în Iran; mă întristează nespus chipurile lor întunecate și asprite de suferință, arătate lumii pe stadionul Gold Coast din democratica Australie, care nu cunoaște nici dictatura, nici războiul pe teritoriul lui.

Citește mai mult