Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Generalul în rezervă Cristian Barbu, „În fața ta”: „Eu nu mai vreau armată demonstrativă în România”

Cristian Barbu

Foto: captura Digi24

Generalul în rezervă Cristian Barbu, fost rector al Academiei Tehnice Militare, a spus la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că în aproximativ un an și trei luni, cât a trecut de la declanșarea războiului din Ucraina, Armata Română a făcut doar pregătire militară demonstrativă, deși este nevoie de exerciții militare dinamice, foarte aproape de o condiție militară reală. Generalul crede că înzestrarea armatei ar putea să capete o nouă orientare din 2024-2025, odată cu eventuala creștere a fondurilor de la buget alocate armatei.

„Aș fi vrut să spun că Armata Română, într-un an și trei luni, a căpătat o altă dimensiune. (E logic, atunci când vezi un război desfășurându-se clasic, cum nu credeai că o să mai vezi desfășurându-se lângă granița ta, să încerci să te agiți, să schimbi lucruri, să faci ceva, nu?)  Sigur. Și nu numai declarativ, adică să ai și o acțiune concretă. Nu am văzut acțiuni atât de importante pe cât m-aș fi așteptat. Bun, că participăm la aceste exerciții, că poate ne-au mai venit niște HIMARS-uri, că au mai venit niște elemente din Patriot, toate sunt gândiri din 2017 - 2019. Mă așteptam la ceva care să fie în pas cu ceea ce am văzut pe lângă noi. Trei drone care nu sunt nici acelea în acest moment de mare idee. Și cam punct. Mă aștept ca probabil, în timpul imediat următor, însemnând 2024 - 2025, când și bugetul poate că va fi ceva mai mare, adică la 2,5 % din PIB, dacă ajungem acolo, să vedem o cu totul altă orientare atât în înzestrare, cât și în pregătirea militară propriu-zisă. De ce spun acest lucru? Nu critic pe nimeni, dar după mintea mea un exercițiu în ziua de astăzi nu mai poate să fie static. Un exercițiu de pregătire militară trebuie să fie extrem de dinamic și cu condiții pe care le vedem foarte aproape de noi, la 300-400 de km. Nu mă aștept ca de aici încolo să văd HIMARS-uri trăgând dintr-o poziție statică unde sunt foarte mulți fotografii și să spun - au tras cu HIMARS sau rachetele nedirijate sau alte exerciții de acest gen. Mă aștept ca la sfârșit operatorii să nu înțeleagă nimic din ce s-a întâmplat acolo și totul să fie foarte aproape de o condiție militară reală. Altfel nu vom învăța niciodată ce înseamnă o acțiune militară, ci vom învăța în continuare ce înseamnă o acțiune demonstrativă. Eu nu mai vreau armată demonstrativă în România.”

Acum Armata Română e una demonstrativă? a fost întrebat generalul în rezervă la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. „Este destul de demonstrativă, da. Din păcate asta este. Și cred că și operatorii dvs, cei care au fost acolo în zonele de instrucție au văzut că sunt lucruri destul de demonstrative. Vi s-a părut că ați văzut un scenariu în care, la un moment dat, chiar cei care au fost acolo să se întrebe - uau, dar pe unde sunt ai noștri, sau pe unde sunt inamicii, sau ce s-a întâmplat și vă rog să ne lămuriți?! Nu, totul a fost ca o chestiune extrem de demonstrativă. N-am mai văzut noi rachete plecând dintr-un lansator care stă pe loc și începe ăla să numere 3, 2, 1? Hai, vă rog, filmați! Mă scuzați. Asta este”, a spus generalul în rezervă Cristian Barbu.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asta este când avem impostura cu carul,iar ăștia se cred într-un film cu turci ,regizat de vreun regizor cu pile la partid..Rumania nu are armata pe bune,într-o regiune cu un leu și un tigru,și mulți lupi...
    • Like 1
  • Adică "demonstrăm" că putem,când de fapt nu putem,iar rușii ori turcii ne fac praf... .ce ruși,sârbii,aliații lor,sau pretenii unguri ...
    • Like 0
  • Gigi check icon
    Problema, in opinia mea, este ca tot armentul pe care il cumparam este deja depasit moral.Deci fac cheltuieli inutile.
    • Like 0


Îți recomandăm

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult