Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Geopolitica aruncă în umbră creșterea economică a Europei de Est

oaameni in sighisoara

Foto: Mel Longhurst / akg-images / Profimedia 

Europa de Est dă semne de redresare, având drept principale motoare ale avansului economic creșterea salariilor și consumul privat. Potrivit unei recente “prognoze de vară” realizată de Institutul Viena pentru studii economice internaționale (wiiw), majorarea accentuată a salariilor reale în statele Central și Est-Europene stimulează consumul, chiar dacă o parte considerabilă din venitul suplimentar este destinată economisirii, tendință semnalată de autorii studiului citat ca fiind deosebit de evidentă în țările membre UE din regiune, acestea demonstrând astfel o reziliență în fața constrângerilor din Uniune.

Cu toate acestea, riscurile geopolitice și crizele sectoriale - precum cele din industria germană - sunt obstacole semnificative. Sectorul industrial rămâne în recesiune; mai ales statele de la Vișegrád – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria – se resimt cel mai serios, fiind afectate de dependența considerabilă de industria germană. În pofida acestor dificultăți, Institutul citat prognozează cu optimism o creștere medie de 2,6% pentru membrii UE din regiune în 2024, cu o creștere anticipată la 3% în 2025. Polonia se remarcă drept lider în termeni de creștere economică între membrii estici ai UE, cu prognoze de 3,3% în 2024 și 3,6% în 2025. România și Croația vor înregistra, de asemenea, o creștere robustă de 3,0% în 2024, sprijinite de fondurile NextGenerationEU și, în cazul Croației, de turismul înfloritor.

Însă, umbrind perspectivele economice optimiste, riscurile geopolitice sunt cele care amenință cu destabilizarea regiunii. Orice schimbare majoră în echilibrul puterii globale are repercusiuni profunde asupra economiilor naționale. Pentru Europa de Est, două scenarii geopolitice sunt considerate a fi deosebit de alarmante: o posibilă victorie a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA și instabilitatea și incertitudinea politică apărute după ultimele alegeri în Franța.

În primul rând, prin politica sa externă imprevizibilă și orientată spre protecționism, Donald Trump este considerat o amenințare majoră pentru stabilitatea economică globală. O victorie marca Trump ar putea intensifica războiul comercial cu China și chiar ar putea genera un nou conflict economic cu Uniunea Europeană. Iar economiile mici și deschise din Europa Centrală și de Est, care depind în mare măsură de comerțul internațional, ar fi printre cele mai afectate. În plus, politica lui Trump de a pune la îndoială garanțiile de securitate ale SUA pentru Europa ar putea eroda încrederea investitorilor în regiune. Iar analiștii wiiw notează că această incertitudine ar putea conduce la retragerea investițiilor și la o destabilizare economică care ar submina creșterea anticipată pentru 2024.

În al doilea rând, ascensiunea la putere a extremei dreapta în Franța părea că încurcă și mai mult situația geopolitică, dar asta nu a fost de ajuns: al doilea tur al alegerilor - din 7 iulie - a adus și mai multă confuzie cu privire la guvernarea Franței și la agenda ei externă. Marine Le Pen - cunoscută pentru pozițiile sale eurosceptice și pro-ruse - ar fi redus sprijinul Franței pentru Ucraina. Nu se știe încă dacă alianța stângii -surprinzătoarea câștigătoare în scrutinul de duminică - va reuși să formeze o coaliție de guvernare și nu se știe nici care va fi opțiunea viitorului guvern de la Paris cu privire la abordările de politică externă și mai ales cu privire la Ucraina.

Dar indiferent cine va guverna Franța, o diminuare a ajutorului oferit Ucrainei va fi catastrofal pentru o țară deja sfâșiată de război și dependentă de ajutorul occidental pentru a supraviețui economic. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar de 18% din PIB și o scădere a sprijinului internațional ar putea să împingă țara într-o criză mai profundă și prelungită. Ucraina este grav afectată de distrugerea infrastructurii energetice de către loviturile aeriene ruse. Lipsa unei infrastructuri energetice funcționale îi pune în pericol redresarea economică, subliniind necesitatea unui sprijin occidental continuu și adecvat. În contrast, economia Rusiei ia avânt, deși funcționează la limitele capacității sale. Creșterea economică a Rusiei este susținută de cheltuielile guvernamentale masive pentru război și de creșterea salariilor datorată deficitului de forță de muncă. Doar amenințarea sancțiunilor SUA împotriva țărilor terțe care ajută Rusia să ocolească sancțiunile occidentale mai reprezintă un risc major pentru viitorul economic al țării. Iar agravarea semnificativă a situației economice și a războiului din Ucraina are impact semnificativ și asupra economiilor țărilor din regiune.

În fața acestor amenințări, liderii din regiune trebuie să adopte măsuri pentru a sprijini avansul economiei și stabilitatea regională. E nevoie de diversificarea partenerilor comerciali, de întărirea legăturilor regionale și de investiții serioase în securitatea energetică.

Ca să reușească să traverseze apele tulburi, Europa de Est trebuie să scoată la lumină umbrele ce pândesc în spatele anunțatei creșteri economice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult
sound-bars icon