Daniel Apostol

Inacțiunea în fața extremismului comportă și un cost financiar: bursele cad, fondurile de pensii se diminuează, mediul privat se contractă în fața unor curente ostile, oamenii pierd bani din cotații inferioare ale acțiunilor companiilor sau pierd chiar locul de muncă din cauza închiderii unor firme sau din cauza retragerii unor investiții străine; proiecte de investiții îngheață, iar investitorii încearcă să-și protejeze banii, fugind din calea unor politici ce cad pradă tendințelor extremiste. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Am convingerea că o relansare a industriilor românești nu poate fi realizată fără să fie luate în calcul cu seriozitate resursele naturale naționale. Și din acest punct de vedere, consider că gazele naturale de care dispune România au un rol crucial și complex în dezvoltarea industriei autohtone și - așa cum am subliniat și într-o recentă conferință - se vor situa de partea bună a istoriei viitoare a procesului de tranziție energetică. Foto: Alexander Kirch/ Panthermedia/ Profimedia

Dacă în 2008 gradul de îndatorare era 15% din PIB iar în 2019 era 35%, în luna mai anul curent datoria publică a României ajungea la cifra record de 52,4% din PIB, un nivel alarmant care reflectă incapacitatea în continuă creștere a guvernelor de la București de a gestiona eficient finanțele publice. Foto: Olivier Le Moal/ Panthermedia/ Profimedia

România joacă un rol esențial în regiunea Mării Negre, atât din poziția sa de membru NATO, dar și fiind un important producător regional de energie și un semnificativ actor diplomatic; este aceasta o linie continuă care a făcut trecerea de la o dezbatere la alta în cadrul Parteneriatului pentru Energie Transatlantică și Cooperare Climatică (P-TECC), ediția a V-a desfășurată la București. Foto: Profimedia

O victorie marca Trump ar putea intensifica războiul comercial cu China și chiar ar putea genera un nou conflict economic cu Uniunea Europeană. Iar economiile mici și deschise din Europa Centrală și de Est, care depind în mare măsură de comerțul internațional, ar fi printre cele mai afectate. Foto: Mel Longhurst / akg-images / Profimedia

Sunt semne că Europa de după 9 iunie încearcă să fie ceva mai blândă cu propria industrie față de Europa de dinainte.Foto: Guido Koppes Photo / imago stock&people / Profimedia

Mulți oameni simt că globalizarea amenință valorile și tradițiile lor, ceea ce alimentează dorința de a-și apăra suveranitatea națională și de a păstra controlul asupra propriilor lor destine. Foto: Joseph Prezioso/ AFP/ Profimedia

Industriași reprezentând circa 8 milioane de angajați din 20 de sectoare industriale europene semnalau cu câteva săptămâni în urmă situația critică și “provocările istorice” cu care se confruntă industriile de bază din Europa. Foto: Inquam Photos/ Alex Nicodim

De câțiva ani, România se confruntă cu o scădere semnificativă a încrederii publice în stat, în instituțiile guvernamentale și în liderii politici în general. Potrivit unui sondaj INSCOP, doar Armata (70%) și Biserica (62%) mai câștigă o bună parte din încrederea publică, urmate la scor mare (50-55%) de NATO și UE (în contextul evident al războiului fierbinte din proximitate și al traversării pandemiei Covid-19). Dar Guvernul și Parlamentul - instituțiile reprezentative ale unui stat democratic - au picat în coada clasamentului, cu tot cu oamenii care le populează. Foto: Gari Wyn Williams / Alamy / Profimedia

“Republica cetățenilor” cedează pas cu pas locul “republicii fanilor”, spre aceasta din urmă îndreptându-se “en fanfare” societatea românească din ce în ce mai polarizată. Odată cu suprimarea republicii socialiste în urmă cu 34 de ani, România pornise pe drumul unei republici a democrației participative, “a cetățenilor”. (Foto: George Călin/ Profimedia Images)