Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ghici cine a revenit în Carpații Meridionali, la 200 de ani după dispariția lui din România?

Adoptă culorile zimbrului

photo icon Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa, dar, în prezent, este mai rar ca un rinocer negru. Sursa: Culori pe cale de dispariție

Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa. Specie protejată și vulnerabilă, zimbrul a dispărut din aproape toată Europa, inclusiv din România, în secolul al XIX-lea, din cauza vânătorii excesive și a lipsei de habitat. Din 2012 însă, WWF lucrează împreună cu alte ONG-uri și cu localnici pentru a reface populația de zimbri sălbatici din România, în Munții Țarcu și Munții Poiana Ruscă. În acest moment, în cele două nuclee de reintroducere există aproximativ 50 de zimbri liberi, atent supravegheați de rangeri - localnici din Armeniș și Poieni - împreună cu echipa WWF-România. Ei sunt prezenți în teren, monitorizând deplasările, nutriția și starea de sănătate a zimbrilor și intervenind în funcție de situațiile care apar.

Zimbrul este un arhitect peisagist veritabil. Consumă cu preponderență iarbă, dar și scoarța de copac, poame. Se organizează în grupuri formate din femele și mai puțini masculi, grupul fiind condus de o femelă mai în vârstă. Prin acest comportament, simpla prezență a zimbrului face mai multe decât crezi pentru natură: zimbrul contribuie la fertilizarea pajiștilor, formează zone de luminiș, răscolește nisipul și noroiul și contribuie, astfel, la menținerea unei diversități biologice ridicate.

„Zimbrii sunt animalele mele preferate mai nou... sunt atât de mari, au o culoare frumoasă și ochii mari. Îmi place să învăț despre ei”, ne povestește Ionela, elevă în Școala Gimnazială din Armeniș. Aceasta este una dintre cele cinci școli în care WWF, alături de alți parteneri, a inițiat cluburile Tineri Activi pentru Natură și Zimbri, în zonele de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie. Ionela ne mai spune că pentru ea nu există loc mai frumos decât pădurea unde poate să se refugieze după prea multe teme, să vadă și audă atât de multe animale, să vadă anotimpurile trecând. Este una din cei peste o sută de copii care atunci când pleacă spre casă din curtea școlii atenționează oamenii care aruncă gunoaie pe jos, care le spun părinților să stingă lumina sau să folosească sticlele de plastic precum stropitori sau ghivece în loc să le arunce.

Alătură-te campaniei Culori pe cale de dispariție și adoptă culorile zimbrului, pe www.culoripecalededisparitie.ro. Cu ajutorul tău, WWF va putea continua să aducă zimbri pentru a reface populația de zimbri sălbatici din România și să le monitorizeze comportamentul și starea de sănătate, prin observare directă și localizare prin GPS cu ajutorul rangerilor. De asemenea, va sprijini comunitățile locale în dezvoltarea oportunităților de turism care pot ajuta economia locală și pot reduce presiunile pe resursele naturale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • GabiC check icon
    Faina informatie,
    Pacat ca nu o citeste mai nimeni...
    Lumea e mai preocupata de cancan-uri...
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult