Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Greaua împerechere a statului cu capitalismul

Cristian Tudor Popescu -

Premierul Cîțu anunță că vrea oprirea hemoragiei din sistemul bugetar. Adică scurgerile de bani fără acoperire în produse și servicii.

Pandemia pune în evidență o inechitate veche de 30 de ani între firmele de stat și cele private. În vreme ce firmele private, funcționând în regim de piață concurențială, sunt lovite de evoluțiile economico-sociale rele, cum e pandemia, sectorul de stat năzuiește să rămână neatins. Salarii, sporuri, supersporuri, indemnizații, pensii, trebuie să fie mărite, ca și cum nimic nu se întâmplă, sub lozinca „Ce treabă avem noi cu pandemia?”.

Da, în ceaușism, bugetarii, adică toți cetățenii, n-aveau treabă cu ce se petrecea pe glob. Salariile, ca și prețurile, erau stabilite de partid, nu de piață, n-aveau legătură cu starea economică a României. Dacă guvernul Cîțu ar proceda așa în condițiile de azi, rezultatul ar fi îmbrâncirea României către incapacitate de plată, faliment de țară. 

Aflați și:

Iar sporurile... Cu excepția celor clar justificate de stresul și periculozitatea reale ale muncii prestate, ele sunt un truc din comunism. Potrivit doctrinei, în dictatura de stânga nu era voie să existe diferențe prea mari între lefurile cele mai mici și cele mai mari. Și atunci, pentru că principiul „Noi suntem mai egali decât voi” trebuia să funcționeze, se dădeau sporuri, indemnizații „speciale” pentru „cadrele cu munci de răspundere”. Ele s-au perpetuat până în ziua de azi, fără justificare în muncă.

Așa se face că toate analizele de profitabilitate pe firme de stat și private indică faptul că principala producție a celor de stat o constituie pierderile, mult mai mari decât în cazul celor private. În ceaușism nu conta dacă o fabrică lucra în pierdere, totul se topea în „oala” comună a bugetului, iar oamenii își luau salariile. Acum, înseamnă o nedreptate flagrantă ca o companie cu datorii, subvenționată masiv de stat, să dea salarii net superioare sectorului privat, cum vor sindicaliștii de la Metrorex.

Dacă e să sintetizăm în două fraze boala economico-financiară veche a României, acestea sună așa: „În România capitalistă, nu avem capitalism de stat. Sectorul bugetar rămâne comunistoid”.

Pentru cei care au trăit decenii în comunsim, privat înseamnă capitalist, iar stat înseamnă tot ceva comunist. Nu e conștientizată noțiunea de capitalism de stat. Există capitalism privat și capitalism de stat. Într-o țară de piață liberă, companiile de stat trebuie să funcționeze pe criterii de rentabilitate, aidoma celor private, doar că managerul e statul. 

Prin urmare, măsurile anunțate de premierul Cîțu sunt necesare și trebuiau aplicate de mult, dinainte de pandemie. Dar sunt ele și drepte?

Ce zic oamenii când guvernul Cîțu taie vouchere de vacanță, indemnizații de hrană, reduce gratuitățile de transport pentru studenți, mărește pensiile doar cu rata inflației și, în schimb, se spală pe mâini de pensiile speciale monstruoase, pe care le împinge în Parlament, unde puterea și opoziția se vor bate care dintre ele să le desființeze până la Sfântul fără moaște, Stântu-Așteaptă?

Și poți să vorbești de eficientizarea concurențială a sectorului de stat fără să-ți crape obrazul, când „nepoatele” liberale sunt plantate prin tot bugetul, nu numai la Apele Române Bârlad sau în administrația Spitalului din Cluj?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult