Greutatea nu e doar despre dietă și sport. Plus: concluziile surprinzătoare ale unui studiu recent - Ziua mondială de luptă împotriva obezității

foto Profimedia

„Când revii la forma de dinainte?” Întrebarea apare uneori la câteva săptămâni după nașterea copilului. Alteori chiar mai devreme. Nu e rostită neapărat cu răutate, dar apasă. Pentru multe femei, ea marchează începutul unei presiuni tăcute: aceea de a demonstra că schimbările prin care trece corpul lor pot fi anulate rapid, prin ambiție și disciplină. Doar că biologia nu funcționează după calendarul social. Iar corpul nu este un proiect pe care îl poți readuce la „versiunea anterioară” printr-un simplu efort de voință.

Aceeași întrebare, formulată poate mai discret, apare și după 50 de ani. În fața oglinzii, în cabinetul medical sau în conversații cu prietenele, multe femei se întreabă dacă mai pot ajunge mai aproape de silueta din tinerețe, după ce menopauza și schimbările hormonale au adăugat kilograme greu de explicat. Dorința de a „reveni” devine, din nou, o presiune personală — de această dată nu pentru a demonstra ceva celorlalți, ci pentru a recupera o versiune a propriei identități care pare să se fi îndepărtat.

Această presiune – de a „reveni” la o formă anterioară a corpului – nu este doar o experiență individuală, ci una confirmată de date. Un nou studiu realizat la inițiativa Novo Nordisk România arată că, astăzi, în România, două treimi dintre femei consideră că obezitatea este atât o boală cronică, cât și o problemă de stil de viață. Studiul a fost realizat în contextul marcării, pe 4 martie, a Zilei Mondiale de Luptă împotriva Obezității, un moment important pentru a vorbi deschis despre greutate, sănătate și presiunea socială asupra persoanelor obeze.

Pe de altă parte, studiul citat mai arată că aproape toate femeile consideră că în etape precum sarcina, perioada postnatală, premenopauza sau menopauza, greutatea este influențată de factori biologici, nu doar de voință.

Deși multe femei declară că sunt informate în ceea ce privește obezitatea ca boală cronică, ele simt nevoia unei opinii medicale clare, iar 68% spun că ar privi cu deschidere un tratament pe termen lung.

Obezitatea, cauzată în proporție până la 70% de moștenirea genetică

Datele studiului vin pe fondul unei realități îngrijorătoare. Potrivit Atlasului Obezității publicat de World Obesity Federation, aproximativ 40% dintre adulții din România (bărbați și femei) suferă de obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere și obezitate. Cifrele transformă această afecțiune într-una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale momentului.

„Datele din Atlas și rezultatele acestui studiu ne confirmă ceea ce știam deja: obezitatea este o problemă reală în România, ce are nevoie de o intervenție rapidă pentru binele nostru al tuturor. Nu este o chestiune de voință - de exemplu, obezitatea este cauzată în proporție de 40-70% de moștenirea genetică a fiecăruia. Este o boală cronică ce apasă la nivel emoțional și care trebuie tratată ca atare prin politici publice, educație și acces la soluțiile potrivite”, declară Silviu Apostol, Director External Affairs, Novo Nordisk România.

Etapele vieții care schimbă regulile jocului

Dincolo de procente se ascund momente de viață pe care aproape orice femeie le recunoaște: sarcina, lunile care urmează nașterii copilului și schimbările hormonale din premenopauză sau menopauză.

Pentru 95,8% dintre participantele la studiu, aceste perioade nu sunt doar etape personale semnificative, ci adevărate puncte de cotitură în relația lor cu greutatea. Corpul se transformă, metabolismul reacționează diferit și simpla voință nu mai este suficientă pentru a controla kilogramele. Studiul arată că sarcina, perioada postnatală și stresul prelungit sunt cele care au cel mai mare impact asupra greutății.

Efectul yo-yo, slăbitul ca o cursă cu obstacole

Slăbitul pentru multe femei nu se desfășoară niciodată într-o linie dreaptă. 38% dintre respondente povestesc că au trecut de mai multe ori prin cicluri repetate de pierdere și recâștigare a kilogramelor, iar alte 14% au experimentat acest fenomen cel puțin o dată. Impactul acestor fluctuații nu este doar estetic, ci se resimte profund la nivel medical, emoțional și în calitatea vieții: 62% raportează disconfort fizic, 52% se confruntă cu anxietate sau stimă de sine scăzută, 44% resimt scăderea energiei, iar 27% au probleme medicale confirmate asociate greutății.

„Încercările repetate de a slăbi ... slăbesc doar încrederea în sine și în metodele de a pierde în greutate. Mai ales când aceste încercări apar impulsiv, copiind ceva ce a funcționat la o altă persoană sau un trend al momentului. Simpla dorință de a slăbi nu duce la rezultate. E important să decidem că ne dorim o schimbare, însă studiile ne arată clar că de la intenție până la comportament e cale lungă. Și e o cale personalizată în funcție de atât de multe caracteristici ce țin de viața fiecăruia. E nevoie de sprijin și susținere pe termen lung pentru a avea grijă de greutatea și sănătatea noastră", a declarat Adela Moldovan, doctor în psihologie și psihoterapeut.

Presiunea socială vs. sprijinul medical

Mai mult, stigmatizarea rămâne o realitate pentru multe femei care se confruntă cu kilograme în plus: peste 55% spun că s-au simțit judecate frecvent sau ocazional din cauza greutății lor, iar gândurile legate de greutate le consumă multă sau foarte multă energie mentală. Aceste cifre arată că provocarea de a gestiona greutatea nu ține doar de aspect, ci afectează direct bunăstarea fizică și emoțională.

„Ne confruntăm de foarte mult timp cu atitudine discriminatoare la adresa persoanelor cu probeme de greutate. Pare că e foarte simplu să mănânci atât cât ai nevoie pentru a avea o greutate sănătoasă, dar pentru mulți nu este atât de simplu. Persoanele care nu depun efort să mențină greutatea sunt cei mai duri critici ai celor care au nevoie să depună acest efort. Aceasta vine adesea dintr-o atitudine socială generală în care este mai ușor să punem responsabilitatea doar pe voință și responsabilitatea personală, decât să vedem întregul tablou: un mediu care face mult mai accesibilă hrana nesănătoasă decât cea sănătoasă, un mediu care face mai accesibil stilul de viață sedentar decât cel activ. Lipsa de înțelegere ne afectează pe toți - creștem cu această critică excesivă, judecare și rușinare a persoanelor cu probleme de greutate. Cel mai grav este când ajungem să ne uităm noi înșine în oglindă sau să ne urcăm pe cântar și să ne vedem prin prisma acestor etichete foarte dure. Când suntem rușinați, tendința este să ne ascundem, or dacă ne ascundem, nu ne putem confrunta cu problema, nu putem să cerem ajutor, pentru că nu ne așteptăm la empatie și suport, ci doar la critici”, spune Adela Moldovan.

„E nevoie de educație la nivelul societății pentru a conștientiza că voința este doar un factor din ceea ce ne determină comportamentul alimentar, iar comportamentul alimentar este doar un factor din ceea ce ne determină greutatea. Am putea să fim putin mai deschiși și mai empatici și să conștientizăm că obezitatea este o boală. Nu este o alegere de viață, nu este un stil de viață pe care îl alegi conștient pentru că e mai comod. Nu e nicicând mai comod și e foarte complicat să trăiești cu obezitatea, e foarte complicat să-ți porți corpul care e mult prea greu. Nimeni nu alege asta”, adaugă Adela Moldovan.

58% dintre femei nu au cerut niciodată ajutor specializat pentru gestionarea greutății

Presiunea socială asupra femeilor de a reveni rapid la greutatea de dinainte de sarcină este resimțită ca extrem de apăsătoare de către 42% dintre participante. Chiar dacă efectele fizice și emoționale ale acestor așteptări sunt evidente, mai mult de jumătate dintre femei – 58% – spun că nu au cerut niciodată ajutor specializat pentru gestionarea greutății.

Totuși, studiul arată că există o deschidere clară către soluții medicale. 22% au discutat deja cu un medic despre opțiuni de tratament, iar 29% își doresc să facă acest pas. În plus, 68% dintre participante ar privi cu deschidere ideea unui tratament pe termen lung, odată ce ar înțelege că obezitatea este o boală cronică ce poate necesita intervenție medicală susținută. Această deschidere arată că multe femei sunt pregătite să transforme presiunea socială într-o abordare informată și sprijinită medical.

Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog și nutriționist, explică: „Obezitatea nu este un eșec personal, ci o boală cronică ce necesită management medical. Ziua Mondială a Obezității este un moment important pentru a corecta o percepție care persistă de prea mult timp: aceea că greutatea este exclusiv rezultatul voinței. În realitate, vorbim despre o boală cronică, influențată de factori genetici, metabolici, hormonali și de mediu. Femeile trec prin etape biologice complexe care pot modifica echilibrul metabolic. Gestionarea greutății trebuie făcută cu sprijin medical, pe termen lung, nu prin presiune sau vinovăție”.

Greutatea unei femei nu se măsoară doar în kilograme, ci și în poveștile, presiunile și etapele prin care trece. Obezitatea nu este un eșec personal, ci un proces complex, influențat de biologie, stres și societate. În loc să judecăm sau să ne simțim vinovate, cheia stă în înțelegere, sprijin pe termen lung și deschidere către soluții medicale care să țină cont de realitatea fiecărei femei. În fond, sănătatea nu e despre a „reveni la ce era înainte”, ci despre a găsi echilibrul care ne face să ne simțim bine în pielea noastră, indiferent de numărul de kilograme indicate de cântar.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp