Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Grindeanu: UMB va avea în execuție 420 de kilometri de autostradă și drum expres, aproape jumătate din rețeaua pe care o are România. Directorul UMB: Avem 5.000 de drumari, ne mobilizăm exemplar, militărește

UMB.

Foto: sediul UMB, Adjud  / captura YouTube Spiri drone

Constructorul UMB Spedition va lucra în acest an pe 420 de kilometri de autostradă și drum expres, dacă vor fi respinse contestațiile depuse de firma Danlin la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), a anunțat joi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, scrie economedia.ro.

„Din calculele pe care le am eu, dacă intrăm în scenariul în care CNSC respinge contestațiile și UMB va fi câștigător și pe celelalte trei loturi de la Bacău la Pașcani, (UMB-n.n.) au în lucru în total, în șantiere, nu doar pe A 7 - Autostrada „Moldovei” -, 420 de kilometri, ceea ce înseamnă o organizare exemplară de care sunt capabili, știm cu toții, dar care înseamnă aproape jumătate din rețeaua pe care o are România în acest moment. E un «challenge» de care nu sunt capabile multe companii”, a spus ministrul Transporturilor.

„O să ne mobilizăm exemplar, militărește”

Întrebat dacă poate să susțină ritmul lucrărilor pe atât de multe șantiere, directorul general UMB, Cornel Bunghiuz, a spus că sunt resurse, în prezent fiind angajați 5000 de drumari, iar pentru viitoarele șantiere de pe A 7 (aproape 250 de kilometri) va exista o organizare militărească. „Vă asigur că o să ne mobilizăm exemplar, aș putea spune militărește, astfel încât, așa cum am procedat până acum, să terminăm și mai devreme pentru contractele pe care le avem în derulare. Organizarea o să o facem pas cu pas în funcție de evoluția timpului, vă asigur că vom termina în termen. Resursa acum este de 5000 de oameni care lucrează efectiv, nu doar pe A 7”, a spus directorul general al UMB.

În acest an UMB, cel mai important constructor local de autostrăzi, controlat de Dorinel Umbrărescu, ar urma să deschidă circulației 32 de kilometri de drum expres pe lotul 3 Craiova-Pitești și un tronson din lotul 2 al Autostrăzii A0 Nord. În stadiu avansat de execuție se află și două segmente din Autostrada Transilvania (30 km.), însă lucrările depind de vreme și asigurarea descărcărilor, potrivit sursei citate.

Autostrada „Moldovei” A7, proiectată între Ploiești (Dumbrava/A3) și Siret, la granița cu Ucraina, are o lungime de 440 km. Finanțarea pentru primii 320 de kilometri, între Ploiești și Pașcani, va fi asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiția fiind ca proiectele să fie finalizate până în 2026.

România are în prezent 995 de kilometri de autostradă și drum expres, în 2022 fiind inaugurați în total, potrivit Hotnews, circa 53 de kilometri, dintre care 13,17 kilometri pe autostrada A1, între Sibiu și Boița, și un segment de 39 kilometri din drumul expres Craiova - Pitești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult