foto gov.ro
Guvernul României a anunțat marți seară reduceri masive de personal din instituții publice. Aproape 20.000 de angajați din ministere și primării vor pleca acasă, între care circa 12.800 de posturi urmând să fie desființate în administrația centrală și locală, la care se adaugă peste 6.100 de posturi de consilieri personali ai celor aleşi în funcțiile de demnitate la nivel local.
Pe de altă parte, Guvernul a decis că 5 miliarde de euro vor fi alocați până în 2032 pentru scheme de sprijin și investiții strategice în firme și inovație.
Măsurile se regăsesc în două ordonanțe importante aprobate marți seara de Executiv în mai puțin de o oră și care vizează stimularea economiei și respectiv reforma administrației publice.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că măsurile vizează o administrație mai eficientă și servicii mai bune pentru cetățeni.
„Toate aceste măsuri consider că vor face ca în următoarele luni să avem procese importante de îmbunătățire a calității administrației publice din România, în așa fel încât să avem o administrație mai performantă, mai eficientă, care va oferi servicii mai bune cetățenilor. Aceste aspecte țin și de administrația centrală și, prin măsurile care sunt propuse, și pentru administrația centrală se vor aplica măsurile care țin de auditarea cheltuielilor de personal, de reducerea acestora, acolo unde este cazul, și de măsuri care țin de creșterea vârstei de pensionare în sectoarele de activitate care țin de ordine publică și siguranța națională; de asemenea, de măsuri de creștere a eficienței în domeniul sănătății, în domeniul culturii, în așa fel încât și în aceste sectoare să avem rezultate mai bune și servicii mai bune pentru cetățeni”, a spus Bolojan.
Reforma administrației: descentralizare și eficiență
Ordonanța privind administrația se referă la creșterea performanței și eficienței administrației centrale și locale.
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a detaliat măsurile specifice: simplificarea procedurilor de descentralizare, transferul competențelor de la minister către unitățile administrativ-teritoriale, posibilitatea transferului imobilelor din domeniul privat al statului către autoritățile locale cu eșalonarea plăților și simplificarea închirierii bunurilor publice.
Cele mai importante declarații ale lui Cseke Attila:
- Se propune, la nivel central și la nivel local, o reducere semnificativă a numărului de membri în cabinetele demnitarilor - la nivel central, cei numiți, de la prim-ministru până la subsecretarul de stat, și la nivelul autorităților locale, la toate cabinetele aleșilor locali, de la primarul și președintele consiliului județean și primarul municipiului reședință de județ și prefect până la viceprimarii de comună - ca regulă, cu un post se reduce. Dacă vreți, vă dau un exemplu: astăzi, un ministru are dreptul la patru consilieri în cabinet; după aprobarea acestei ordonanțe, numărul se reduce la trei.
- În ceea ce privește partea de dobândire a dreptului de proprietate asupra clădirilor, imobilelor, terenurilor, mijloacelor de transport, se instituie obligativitatea ca și cumpărătorul, cel care, de fapt, deține resursa financiară, să trebuiască să dovedească plata tuturor impozitelor către autorităților locale, nu numai vânzătorul, așa cum este astăzi în legislație.
- Se instituie o procedură de posibilitate de publicare la nivel local a listei debitorilor persoane fizice, astfel încât această listă să ajute, dacă vreți, și ca o presiune publică, dar și o presiune de transparență și de corectitudine față de toți cei care își plătesc taxele și impozitele cu bună-credință și cu mult bun simț, astfel încât comunitatea locală să-i cunoască și pe cei care, poate de ani de zile, sunt răi-platnici la bugetul local. Vreau să specific aici că există cel puțin șase state membre ale Uniunii Europene care au acest mecanism.
Suspendarea permiselor auto
- În ceea ce privește suspendarea permiselor, informația de ieri a fost puțin eronată. Nu s-a discutat niciun moment renunțarea la măsura posibilității suspendării permiselor pentru neplata amenzilor de circulație. Este un mecanism foarte clar, stabilit împreună cu colegii de la Ministerul Afacerilor Interne și cu colegii de la Justiție, astfel încât, după trecerea unor perioade de timp, care sunt foarte bine delimitate prin ordonanță, dacă nu se plătește amenda de circulație, se comunică către autoritatea locală, autoritatea locală emite somație de plată în care avertizează posesorul de permis de conducere că există posibilitatea suspendării în cazul în care nu va plăti amenda de circulație. Şi dacă la finalizare a acestei ultime perioade nu se întâmplă, atunci sistemul intră în vigoare pe platformă digitală interconectată între autoritățile locale și Ministerul de Interne.
- Cetățeanul despre al cărui permis vorbim nu va trebui să vină la Poliția Rutieră, nu trebuie să predea permisul, pur și simplu, după trecerea celor 90 de zile, după cele 15 zile inițiale de plată, se va suspenda dreptul de a conduce. Propunerea colegilor de la MAI, cu care am fost de acord, este aceea ca pentru fiecare 50 de lei amendă să se aplice o zi de suspendare și acest mecanism este propus a intra în vigoare peste șase luni de zile, până în momentul în care pregătim aceste platforme digitale, care vor fi interconectate. De asemenea, normele de aplicare se vor propune de Ministerul de Interne cu Ministerul Dezvoltării, prin hotărâre de guvern.
Poliție locală mai suplă: de la un polițist local la 1.000 de locuitori, la un polițist local la 1.200 de locuitori
În ceea ce privește Poliția Locală, autoritățile locale, se instituie alte norme de reprezentare, normă de personal pentru poliția locală: de la 1 la 1.000, de la un polițist local la 1.000 de locuitori, la un polițist local la 1.200 de locuitori, respectiv, pentru serviciile de pază, care sunt la Consiliul Județene, de la un polițist la 5.000 de locuitori, la un polițist la 6.500 de locuitori, care generează în ansamblu, pe simulările noastre, reducerea numărului de posturi de poliție locală cu 609 la nivel național.
- Pentru autoritățile locale unde veniturile proprii nu acoperă cheltuielile de salarii, se va propune printr-un act normativ cu putere de lege, în 60 de zile, intrarea în vigoare a unei grile de salarizare, care va fi în vigoare, evident, până la noua lege a salarizării unitare, care va prevedea, la fel, grile.
- Vreau să vă spun că, la nivelul anului 2024, 644 de autorități locale, unități administrativ-teritoriale, își puteau acoperi din venituri proprii cheltuielile de personal, toate celelalte, până la 3.228, nu își puteau acoperi aceste venituri.
- La autoritățile locale, la comune, pentru că discuțiile cu structurile asociative, evident, au avut în vedere și realitatea care s-a schimbat de-a lungul timpului în România, am propus, și guvernul și coaliția au fost de acord, ca să instituim alte două trepte de norme de personal, astfel încât pentru comunele, care sunt în număr de 5, între 20 și 50 de mii de locuitori, să avem o normă de personal crescută față de segmentul 10-20 de mii, și la peste 50 de mii, unde avem o comună, comuna Florești, în Cluj, să avem iarăși o normă de personal crescută. La fel, există reglementarea, care a fost din primul moment în proiectul de act normativ, legat de emiterea în 60 de zile a unui proiect, a unui act normativ cu putere de lege pentru posibilitatea externalizării încasării creanțelor bugetare și fiscale locale de către autoritățile locale, va fi o posibilitate, nu o obligație, astfel încât acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
În privința centrelor militare județene, ordonanța de urgență prevede obligația Ministerului Apărării Naționale ca în 60 de zile să vină cu un proiect de act normativ, la fel, de putere de lege, de modificare a legislației specifice, astfel încât de la 1 ianuarie 2027 aceste centre militare județene să fie finanțate din bugetul Ministerului Apărării Naționale.
Reducere cu 10% a posturilor în administrație
- În ceea ce privește eficientizarea structurilor autorităților administrației publice locale și centrale, la autoritățile administrației publice locale se prevede un mecanism de reducere cu 30% a numărului de personal din aparatul de lucru al consiliului județean sau al primarului, cu o frână de 20% posturi ocupate și care, din simulările noastre, generează la nivel național o reducere de 10% a posturilor ocupate - mai exact, 12.794 de posturi.
- Foarte important că, pe baza datelor pe care le-am cules prin instituțiile prefectului, există 731 de unități administrativ-teritoriale care nu vor fi afectate de reducerile de posturi ocupate, ceea ce înseamnă că sunt cel puțin atâtea UAT-uri, cel puțin o pătrime din UAT-uri care și-au gestionat în mod corect, echilibrat, eficient resursa umană și nu necesită să reducă posturile ocupate.
- Alternativ, în 2026, față de această reducere a posturilor, se permite reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, dar din 2027 prima variantă este obligatorie pentru toate unitățile administrativ-teritoriale. La fel, la instituțiile prefectului se prevede o reducere a posturilor cu 25%, care pe cifrele din sistem generează o reducere a posturilor ocupate cu 10%.
- La nivel național, cu excepțiile din domeniile pe care le cunoașteți, unde vor exista măsuri compensatorii - de la sănătate, de la cultură, de la apărare și interne, se prevede o reducere a cheltuielilor de personal cu 10% pentru toate celelalte instituții guvernamentale, ministere și subordonate acestora. Reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, în cazul în care au fost efectuate reduceri în cursul anului 2025, acestea vor fi avute în vedere la finalizarea procedurii de reducere de 10% a cheltuielilor.
- În ambele mecanisme, atât la autoritățile locale cât și la autoritățile centrale, propunerea din ordonanța de urgență permite luarea în considerare a reducerilor de cheltuieli de personal efectuate în 2025, atât la local - dacă s-a efectuat, se va lua în considerare -, cât și la central. Ambele mecanisme sunt în așa fel gândite încât ele să nu penalizeze o autoritate care în 2025 deja a făcut reduceri de cheltuieli.
Pachetul de relansare economică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că ordonanța vizează tranziția de la o creștere economică bazată pe consum la una bazată pe investiții și producție autohtonă.
„Adoptarea acestui pachet legislativ reprezintă pentru România o tranziție - prin asta marcăm o tranziție strategică - de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă”, a spus Nazare.
„În sfârșit, România are un instrument prin care să atragă investiții mari, de peste 1 miliard de lei, de peste 200 de milioane de euro, instrument pe care până acum nu l-am avut și, din nefericire, în anii trecuți am pierdut foarte multe investiții mari pentru că nu am avut modalitățile de a oferi unui investitor strategic condițiile necesare pentru a veni în România.”
Cele mai importante declarații ale ministrului Finanțelor:
- „Prin acest pachet de relansare economică, marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând, pentru a fi capabilă să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment.”
- „România va fi mult mai bine echipată pentru atragerea investițiilor, va fi mult mai bine echipată pentru a proiecta în regiune leadership economic românesc.”
- „Bonificațiile fiscale și tot ce înseamnă măsuri care să mărească lichiditatea firmelor din piață, să ajute antreprenorii, sunt foarte importante.”
- „Toată partea fiscală a pachetului rămâne în continuare foarte importantă, inclusiv creșterea plafonului de TVA la încasare și introducerea amortizării superaccelerate, dar mai ales creșterea atractivității profitului reinvestit.”
- „Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. Ca scheme de finanțare, el vizează economia României până în 2032; ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele.”
- „România are un instrument prin care să atragă investiții mari, de peste 1 miliard de lei, de peste 200 de milioane de euro, instrument pe care până acum nu l-am avut și, din nefericire, în anii trecuți am pierdut foarte multe investiții mari pentru că nu am avut modalitățile de a oferi unui investitor strategic condițiile necesare pentru a veni în România.”
- „Impactul anual pe 2026 este de 2 - 2,2 miliarde de lei și efectele pe care le-am precizat mai devreme le vedem pe termen mediu și lung.”
- „Introducem pentru prima dată creditul fiscal și facem uz de acest credit fiscal în zona de cercetare, dezvoltare și inovare, pentru care avem niște scheme dedicate pentru atragerea și pentru scalarea ideilor de business din această zonă, dinspre zona universitară, de accelerator, în zona de business mai mare. Acest instrument nu exista până acum.”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.