Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Guvernul repetă greșelile în alcătuirea bugetului: supraestimează din nou veniturile și subestimează cheltuielile

Guvernul Ciolacu - Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

La finalul anului trecut, când au făcut bugetul pentru 2023, actualii guvernanți au supraestimat veniturile și au subestimat cheltuielile. Acum, când a fost pus în dezbatere publică bugetul pentru anul electoral 2024, se poate observa că guvernul repetă aceeași greșeală.

- Adică supraestimează din nou veniturile și subestimează cheltuielile, în condițiile în care veniturile bugetului de stat sunt programate să crească cu 13% față de anul anterior, iar cheltuielile cu doar 9%.

- Oricine care doar aruncă o privire asupra realității din România și acordă atenție promisiunilor politice făcute de guvernul Ciolacu pentru anul viitor nu are cum să nu observe că este complet nerealist acest buget.

- Pe scurt, coaliția PSD-PNL a făcut un buget care să servească mai mult intereselor electorale decât nevoilor oamenilor.

- Cum așa? Păi cheltuielile nu au cum să crească așa cum zice Ministerul de Finanțe, în condițiile în care doar majorările de salarii și pensii sunt previzionate să crească cumulat în 2024. În plus, să nu uităm că România mai are de plătit și dobânzi la o datorie publică istorică care a ajuns la peste 760 miliarde de lei şi a trecut de 50% din PIB.

Dacă privim tendințele din proiectul de buget vom observa că o bună parte din cheltuieli cresc, după cum indică jurnalistul Constantin Rudnițchi pentru RFI. Salariile bugetare cresc cu 5%, cele ale cadrelor didactice cresc în două tranșe, pensiile cresc și ele, alocările pentru sistemul de sănătate sunt mai mari, dar nu este clar câte fonduri se vor duce către mărirea salariilor și câte către modernizarea infrastructurii medicale.

- De exemplu, pentru creșterea pensiilor este nevoie de fonduri în valoare de 2% din PIB, iar estimările arată că pachetul fiscal va aduce în plus la buget doar 1,5% din PIB. Ceea ce înseamnă că mărirea taxelor și impozitelor nu va fi suficientă nici măcar pentru a crește pensiile.

- În acest condiții, care sunt sursele de creștere ale veniturile bugetare? Păi proiectul de buget nu este foarte precis. Se înțelege doar că plusul de venituri va veni din creșterea economică și de la reducerea evaziunii. Sunt două surse despre care am mai auzit de-a lungul timpului, dar, în ultimii ani, nu s-a reușit creșterea colectării pe baza reducerii evaziunii.

- Realitatea este că tot greul va cădea din nou pe umerii sectorului privat, care va plăti TVA mai mare, accize mai mari, impozite mai ridicate și va beneficia eventual în următorii ani de investițiile publice. Pentru că alocarea unor sume mai mari către educație și sănătate nu garantează și îmbunătățirea acestor servicii publice.

- Totodată, experții atrag atenția că încă nu ne-a lovit tsunamiul. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a declarat public că anul 2024 va veni cu scumpiri și reducerea puterii de cumpărare, cu toate că și producătorii și consumatorii vor căuta soluții.

- Paraschiv a mai atenționat că vom observa un fenomen de down-trade, adică consumatorii vor începe să cumpere produse mai ieftine, iar producătorii, la rândul lor, vor reduce cantitatea pentru a menține prețul plafonat. În plus, legislația referitoare la ambalaje va duce până la urmă la creșteri de costuri și de prețuri la raft, iar pe de altă parte la scăderea puterii de cumpărare.

- În tot acest context, Confederația Patronală Concordia a anunțat că va aviza joi negativ în Consiliul Social și Economic bugetul pe anul 2024 și măsurile fiscal-bugetare. Motivul? Păi s-a observat un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor.

- Așa cum atrage atenția economiștii, de peste 30 de ani România este singura țară din Europa care înregistrează permanent deficit fiscal (venituri sub cheltuieli), pentru că mereu veniturile publice au fost supraestimate, iar cheltuielile au fost subestimate. În realitate, aproape în fiecare an, veniturile încasate la buget au fost mai mici, cheltuielile mai mari, iar rectificarea a însemnat aproape mereu o reducere de la investiții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Poate au un plan secret pentru aducerea mai multor bani la buget, plan pe care nu vor să-l facă public. Probabil, să nu ne speriem prea tare.
    Sau poate că tot designul ăsta al bugetului nu e decât o acțiune premeditată, de zeci de ani, care să ne îndatoreze până la cer.
    Iar faptul că PNL a votat acest buget arată că avem de-a face cu un partid unic de guvernământ.
    • Like 0
  • Politicienii cred că morișca împrumuturilor va merge la nesfârșit. Hilar e că politicienii din opoziție critică bugetul coaliției de guvernare și faptul că nu reduc personalul din ministere și instituții deconcentrate toate politizate dar nu suflă o vorbă de de propriile sinecuri de la parlament. Nu vad de ce un parlamentar ar trebui sa încaseze peste 50.000 de lei lunar din care jumătate direct ca indemnizație și jumătate ca sumă forfetară și din aceasta trebuie sa justifice cu acte doar jumătate din cei 25.000 de lei în timp ce un un întreținător al unei persoane cu dizabilități trebuie sa depună un biblioraft de bonuri pentru fiecare leuț din cei aproximativ 1500 de lei. Ipocrizia politicienilor nu are limită. Cei din opoziție zbiară la putere să reducă cheltuielile bugetare dar să înceapă cu alte cheltuieli nu cu ale lor. Nu poți cere o măsură de la guvern dacă tu nu crezi în ea. E ușor să spui public să se taie cheltuielile bugetare dar nu ești de acord să înceapă cu ale tale. Parlamentul are în afară de parlamentari peste 2500 de salariați, parc auto, diurne de sute de € pe zi nu 50 de lei ca la amărâți. E clar că nu poți cere poporului să strângă cureaua dacă nu începi cu tine. Exemplul personal e singura măsură credibilă altfel degeaba I se strepezesc dinții lui Drulă, Orban și care o mai fi pe acolo prin opoziție dacă nu susțin ca reducerea să înceapă cu ei. Ei reclamă pe toate posturile politizarea funcțiilor publice de coaliția de la putere dar nu am văzut nici la USR , UDMR , Forța Dreptei sau la PMP posturi scoase la concurs în birourile parlamentare sau din lista de consilieri. Toți își angajează neamuri , pile de partid sau amante dar vor performanță de la ceilalți.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Se procedeaza asa pentru ca au observat ca le merge. Se faciliteaza conditiile pentru a avea un deficit ridicat dupa care se cresc taxele din cauza UE si FMI. Atat timp cat populatia nu reactioneaza si nu ii taxeaza la vot pe cei care fac asa ceva, acestia nu se vor opri, mai ales ca acum vor fi 4 ani fara alegeri si isi vor face de cap din 2025. Parlamentarele de anul viitor sunt cruciale si iar prezenta la vot ridicata e determinanta, altfel ne vom trezi cu taxe care ne vor lua 80% din venit.
    • Like 1
    • @ Mihai
      atat timp cat taxezi 49% la suta din populatie si la 51 % din populatie le dai putin zaharel , nu prea ai cum sa pierzi alegerile. Bugetarii , pensionarii sunt legati de decizile politice fara sa existe formule de crestetere , creesterea se afla in pixul psd-pnl , asfel sunt folositi ca masa de votanti santajati economic.
      • Like 1


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult