Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Guvernul te vrea asistat social, degeaba vrei un loc de muncă. Cazul angajaților cu handicap lăsați fără salarii

Protest persoane cu handicap

Sursa foto: paularusu.ro

Pe doamna blondă în scaun cu rotile o cheamă Crinuța Pop, e în cărucior de la vârsta de un an și un pic, de o viață practic, sechele de poliomielită. A venit de la Satu Mare ca să protesteze impotriva unei nedreptăți pe care Guverul a bătut-o în cuie printr-o ordonanță de urgență.

Știți ce înseamnă să vii de unde se pune harta în cui până la București în România lui 2017? Un drum de două zile, pentru o persoana află în scaun cu rotile, că e musai să opreși pentru un pat, altfel drumul e de vreo 16 ore, 7-800 de kilometri.

Lângă ea, în celălalt scaun cu rotile e doamna Felicia Oprișan. A venit la Bucureșți de la Hunedoara, nu a mai fost în capitală de aproape 10 ani, din ziua în care și-a scos de la Ministerul Muncii autorizația pentru întreprindere autorizată cu statut protejaf fiindcă e paralizată, nu poate merge.

– Am angajați de la 18 la 52 de ani, toți cu diverse grade de handicap. De la 1 septembrie nu o să le mai putem da salariile. Noi aveam câștiguri din obligația firmelor de a cumpăra produse de la noi în cuatumul sumei pe care altfel trebuia să o plătească la stat. Dau peste 20 de salarii, dar cum gata! – îmi spune cu lacrimi în ochi doamna Crinuța Pop

– În 2008 eram 200 de astfel de societați, acum sunt 700. Poate sunt sunt și societați căpușă, dar autorizațiile le-a dat Ministerul Muncii, ar fi trebuit să verifice să vadă care sunt firmele necinstite. Mă doare ca ministerul care trebuie să ne protejeze îsi bate joc de noi, intră în discuție cealaltă doamnă în cărucior, Felicia Oprișan.

– Noi am plătit la buget toate obligațiile, să vă dau un exemplu. În 2016 am plătit numai TVA 285 de mii de lei si pentru asigurări de sănatate și CAS 150 de mii de lei, suntem cu plățile la zi. Un salariu la noi e cam 1344 de lei, îmi zice din scaunul cu rotile doamna de la Hunedoara.

Sunt supărate, cu lacrimi în ochi și noduri în gât, parcate cu scaunle lor cu rotile în soare, pe trotuarul de vis-a-vis de Ministerul Muncii. Le-au pus și niște garduri, să nu cumva să devină violenți și să facă vreo revoluție oamenii ăștia care nu vor să fie o povara pentru statul român, dar pe care îi execută scurt Ministerul Muncii.

Sunt cu totul 200 de persoane cu diverse grade de handicap, în cărucioare cu rotile, nevăzători, fără auz sau cu paralizii parțiale care au ieșit în stradă fiindcă Guvernul vrea să îi lase făra bruma de venit pe care și-o câștigă cinstit. 

 Sunt oameni care în ciuda problemelor majore de sănătate muncesc pentru un salariu în întreprinderi cu statut protejat. Pâna acum legea spunea că dacă un angajator nu are un procent din angajați persoane cu dizabilități, poate cumparăra produse și servicii de la aceste mici întreprinderi care lucrează cu astfel de persoane. Pe scurt, dacă eu am o firmă și cumpăr perii, mături, lavete, felicitări, sau servicii de legătorie documente de la o astfel de întreprindere unde lucrează persoane cu handicap și care are statut protejat, platesc sumele datorate statului acestor oameni, care la rândul lor dau salarii și plătesc dări statului român. Ordonanța dospită la Ministerul Muncii al Liei Olguța Vasilescu le ia oamenilor ăstora bruma de venit. Se întâmplă peste o săptămână, la 1 septembrie, iar în schimb le promit că le-or da bani mai mulți la indemnizați de handicap.

O batjocură fără margini

Statul îi lasă acum fără salariul minim pentru care muncesc 8 ore și le promit că la anul le vor da încă 100 sau 200 de lei la îndemnizația de handicap. Ca să aveti dimensiunea batjocurei:

– o persoana cu handicap grav ia azi 370 de lei, iar Guvernul îi promite 500 de lei, la anul, în iulie

– o persoană cu handicap sever ia azi 270 de lei, iar Guvernul îi promite 360 de lei tot la anul.

Între timp, deși oamenii ăștia aveau salarii pentru care munceau cinstit, vor rămâne fără ele. Firmele care puteau opta să dea banii acestor mici întreprinderi pentru diverse produse si servicii, sunt obligate prin OUG 60/2017 să dea banii la buget, de la 1 septembrie.

Culmea obrăzniciei politice e că ordonanța de urgență invocă tocmai cevesitaea angajarii persoanelor cu handicap: Pentru a da persoanelor cu dizabilităţi posibilitatea de a trăi independent şi de a participa pe deplin la toate aspectele vieţii sunt necesare măsuri care să asigure creşterea angajării acestora atât în sectorul public, cât şi în cel privat – fragmentul e din preambulul actului normativ.

Știți câte persoane cu dizabilități care aveau un serviciu sunt înregistratre în anul 2016? 35 de mii dintr-un milion și jumătate câte sunt înregistrate în arhivele Ministerului Muncii. Altfel spus politicienii zic că dacă iau banii de salarii celor 35 de mii de angajați vor avea bani ca să plătească indemnizațiile sporite de anul viitor. Matematică de hoți.

Articol publicat pe site-ul autoarei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Şi acum un altfel de exemplu. Am fost în Polonia, tara aia care ca şi noi a fost în comunism si are puternice influente slave si probleme cu politicienii corupt, dar mai avansată ca noi. Eram în auchan si stiti ce am văzut? Un bărbat în jurul vârstei de 50 de ani îmbrăcat cu camasa si cravata, in scaun cu rotile care patrula printre raioane. E posibil sa fiu foarte subiectiv, dar sunt destul de sigur ca am văzut un zâmbet pe fata lui si chiar făcea ceea ce a fost pus sa facă,era atent la oameni si se plimba prin tot magazinul. Cat este de utila o astfel de persoana într-un supermarket unde sunt zeci de camere si detectoare la case? Nu cred ca foarte mult, dar totuși acel bărbat lucra acolo si cred ca o făcea cu placere, nu cred ca banii erau principalul motiv ci sentimententul ca societatea nu l-a abandonat, ca face parte din societatea normala, co tei uit cu va la binele comun si nu e uitat undeva. In detalii se face diferența.
    • Like 2
  • Inca un exemplu (intre multe altele) al indolentei, ipocriziei, incompetentei actualului guvern.
    Dar ce sa-i faci, olguta inca mai lucreaza la MARCHE DU TRAMVAI - mai are de mers pana la prima statie.
    • Like 2


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult