(Foto: Guliver/Getty Images)
Povestea tristă a Magdei Vasiliu a făcut înconjurul internetului. A fost nevoie să se revolte public pentru un drept altfel garantat de lege. Un șir lung de funcționari amestecat cu medici i-a respins dreptul la concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav pe diverse motive: că trebuie să vină personal din Italia, acolo unde se află la tratament cu băiețelul ei, ca să se prezinte la diferite birouri pentru ștampile și alte formalități, că nu e bun medicul din Italia ca să scrie concediul, că nu se ște cine din România îl poate scrie, etc. O batjocură fără margini!
Asta se întâmplă atunci când medicul ori funcționarul CAS se prefac că aplică legea. Actul normativ nu e unul secret, dar e nevoie de omenie ca să vrei să ajuți pe cineva aflat la mii de kilometri distanță de țară din cauza unui necaz pe care nimeni nu vrea să-l cunoască cu adevărat.
Ce zice legea despre concediul acordat părintelui care îngrijește un copil bolnav de cancer, așa cum e cazul Magdei?
1. Orice părinte are dreptul la acest concediu atunci când copilul lui e diagnosticat cu cancer, indiferent de vârsta copilului! O spune legea nu o spun eu! E o prostie afirmația făcută de șeful CAS care zice că Magda trebuie să demostreze că pruncul ei are handicap fiindcă peste vârsta de 7 ani părintele copilului nu mai are dreptul la concediu. O demență și o incompetență. Vă las aici articolul de lege ca să citiți cu ochii voștri: ART. 51 În situaţia în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii (n.r. cancer), este imobilizat în aparat gipsat sau supus unor intervenţii chirurgicale, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face de medicul curant din unităţile care acordă asistenţă medicală în specialitatea respectivă, pentru durate stabilite de acesta, în funcţie de gravitatea afecţiunii. – În realitate răspunsul a fost “nu se poate”, că l-au încadrat pe băiețel la alt articol al legii prin care îi cer Magdei să demonstreze în fals că băiatul ei e hadicapat, când de fapt nu e.
2. Atunci când părintele e în străinătate cu copilul său, medicul care il are în grijă este cel care scrie concediul medical pe baza actelor traduse si legalizate din țara unde pruncul e la tratament. Nu o spun eu, o zice legea! Citiți si voi: ART. 53(1) Beneficiază de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav care primeşte servicii medicale pe teritoriul unui stat membru în UE/SEE unul dintre părinţi… (2) Certificatul de concediu medical se eliberează de medicul curant, pe baza actelor doveditoare traduse şi autentificate. – În realitate răspunsul a fost “nu se poate” deși hârtiile sunt în România, traduse și legalizate.
3. Legea spune și care e cuantumul indemnizației de concediu în condițiile astea: 85% din salariul părintelui. Și aici ma apucă iarași revolta: unui adult diagnosticat cu cancer statul îi plătește o indemnizație de concediu medical de 100% din salariu, un copil nu merită decât 85% din salariu părintelui…. Lege strâmbă, oameni fără suflet.
4. Punctul ăsta nu mai e din lege. Medicul de familie al Magdei, medicul pediatru al fiului ei sunt primii care ar fi trebuit să o ajute fiindcă știau și, în teorie cel puțin, înțelegeau cel mai bine cât de mare e încercarea prin care trece Magda. Au preferat să o trimită de la Ana la Caifa numai ca să scape de ea.
Cu alte cuvinte Magda nu cere niciun favor, ci doar să beneficieze de dreptul ei prin lege. Rea voință ori prostie, cert e că nu legea e de vină, o spun tuturor funcționarilor de la premier în jos. Sunt vinovați oamenii care o aplică, lipsa de înțelegere, o minimă căldură omenească, un dram de înțelegere și un strop de voință ca să ajuți un om atunci când e cel mai greu încercat. Ce e cu voi oameni buni? Mai sunteți oameni?
În loc de concluzie: zilele acestea a fost pe toate canalele o știre despre un bunic bătrân tare care a fost trecut mort în acte în locul femeii lui care s-a prăpădit și care umblă de nebun 80 de km ca să le spună lunar celor de la Casa de Pensii ca e viu și că are nevoie de pensia lui. In loc să repare eroarea, nenororciții de funcționari care au greșit l-au pus mieros să mai vină peste o lună din vârf de munte ca să spună că e viu pentru pensia lui.
Meritați să ajungeți șomeri în vârf de munte în neomenia pe care o arătați, stimați angajați ai Casei de Pensii.
Articol publicat pe site-ul autoarei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
1. Fonduri insuficiente. Alocarea de 4.5% din PIB pentru sănătate de peste 20 de ani este o ruşine, fiind cel mai mic buget din Europa. Este necesară o alocare la nivelul mediei europene de 6 % din PIB.
2. Directorii spitalelor sunt numiţi politic şi nu sunt aleşi după concursuri de competenţă managerială. Directorii numiţi politic, sunt aserviţi politic şi acceptă bugete poruncite politic, de fapt bugete jalnice pentru administrarea spitalelor, în aşa măsură încât medicii mereu sunt avertizaţi să facă economii, fiind sub o presiune continuă. Directorii încheie contracte de achiziţii, de reparaţii, de întreţinere, de aprovizionare numai cu firmele de casă ale baronilor locali, drept răsplată pentru numirea politică pe funcţie. Angajările de personal, numirile şefilor de secţie obedienţi, deplasările gratuite la simpozioane pentru favorizarea achiziţionării unor medicamente, sunt alte forme curente de corupţie din spitale. Nu peste tot este aşa, o bună parte din directori şi manageri sunt corecţi şi devotaţi.
3. Condiţiile de spitalizare sunt precare în multe spitale, iar în unele spitale sunt umilitoare: paturi multe într-un salon, spitale supraaglomerate, medicamente puţine, comportamente formale, autoritariste, nepoliticoase, grosolane. Scandalul dezinfectantelor a arătat lipsa de preocupare, de vigilenţă, indiferenţa şi nivelul corupţiei managerilor.
4. Calitatea consultaţiei medicale depinde de conştiinciozitatea medicului, de numărul de consultaţii şi de condiţiile asigurate.Timpul pentru întocmirea actelor medicale consumă drastic timpul pentru recomandările specifice bolii, de multe ori acestea sunt inexistente sau sunt enumerate într-o manieră rigidă, formală, telegrafică, care îndepărtează pacientul de la o comunicare autentică, empatică, de la om la om.
5. Informatizarea actului medical prin Casa de Asigurări de Sănătate se face cu un soft depăşit, cu mulţi paşi inutili, care consumă timpul şi încurcă actul medical, fiind un stres continuu pentru medici şi asistente. Chiar nu se găsesc alte modalităţi mai utile, mai simple, mai eficiente în locul biletelor de trimitere de la medicii de familie, pentru a evita birocratizarea excesivă şi punerea exasperantă şi epuizantă pe drumuri a bolnavilor vârstnici sau cronici? Chiar de cinci ori trebuie înscrise seria fiecărei reţetei şi CNP-ul la fiecare consult în actele medicale ?
6. Toţi pacienţii, deşi sunt asiguraţi, sunt umiliţi prin timpul pierdut la cozile multor cabinete medicale, de-a lungul şi de-a latul ţării. Sunt puţine cabinetele la care nu se aşteaptă la coadă, programările peste săptămâni sau luni de zile fiind o regulă pentru medicii mai căutaţi.
Holurile policlinicilor de stat din toată ţara sunt înţesate zilnic cu sute de pacienţi umiliţi la cozi de multe ore. Sistemul integrat spital-policlinică este o umilinţă şi o ofensă continuă pentru pacienţi, care sunt programaţi la consultaţii în policlinică după săptămâni de aşteptare, apoi în ziua consultaţiei aşteaptă încă 4-5 ore până soseşte medicul, un SINGUR medic pe fiecare specialitate, DUPĂ ce îşi consultă pacienţii din spital. Aşteptări interminabile, antimedicale şi umilitoare sunt şi la serviciile de internare a spitalelor sau chiar la UPU. Asta nu este organizare, asta este lipsă de respect faţă de suferinzi. De ce nu se dublează liniile de gardă pentru toate specialităţile aglomerate, de ce medicul desemnat a acorda CU PRIORITATE consultaţii în policlinică prin sistemul integrat spital-policlinică nu face acest lucru, de ce nu sunt cel puţin DOI medici pentru fiecare specialitate pentru consultaţiile din policlinică, de ce nu sunt mai multe locuri libere de spitalizare, sunt întrebări la care nu poate răspunde un sistem rigid şi inflexibil de sănătate. Mulţi medici lucrează dimineaţa în spital, iar după amiaza în sistem privat, ceea ce este legal. În unele judeţe Casele de Asigurări de Sănătate au încheiat ilegal şi concomitent două contracte cu acelaşi medic, la stat şi la privat.
7. Creşterea salariilor de bază, a plăţii gărzilor şi a sporurilor, ar trebui să facă să dispară şpaga din spitale. Reducerea corupţiei din sănătate ţine în primul rând de caracterul şi de integritatea morală a fiecărui medic. Atunci când medicii nu vor mai tăcea, nu va mai fi corupţie în sistemul public de sănătate. Orice compromis înseamnă complicitate cu corupţia. Convingerea mea sinceră este că atât pacienţii cât şi medicii doresc şi au dreptul să fie respectaţi. Medicii nu vor să fie umiliţi primind bani de la pacienţi, medicii vor să primească venituri potrivit pregătirii, competenţei şi efortului profesional depus. Nici pacienţii nu vor să se umilească, oferind bani în plus pentru un act medical plătit deja de ei, printr-un sistem de asigurări de sănătate echilibrat. Din păcate, o parte a medicilor condiţionează în continuare actul medical, sub paravanul regulamentelor rigide, sau printr-un comportament autoritar, atoateştiutor, discreţionar, în locul unei atitudini empatice.
Majoritatea medicilor sunt dedicaţi profesiunii, având calităţi morale deosebite, fiind apreciaţi în comunităţile pe care le servesc. Corupţia din sistemul sanitar de stat se va reduce mult prin aplicarea şi respectarea ÎNTOCMAI a legilor de către toţi salariaţii: infirmieri, asistenţi, medici. Controalele din partea MS sau DSP sunt formale, de multe ori după ce s-a petrecut un eveniment mai grav. Casa de Asigurări de Sănătate, Inspecţia Sanitară de Stat, Curtea de Conturi trebuie să facă ADEVĂRATE controale şi mult mai frecvent.
Doamnă sau domnule medic, înainte de a începe serviciul într-un spital sau la un cabinet, imaginează-ţi că eşti suferind, că ai dureri şi eşti neputincios şi neajutorat. Cum ai dori să fii tratat, aşa să-i tratezi şi tu pe ceilalţi. Imaginează-ţi că îi îngrijeşti, că îi tratezi pe părinţii tăi, pe cei din familia ta, pe cei dragi ţie. Respectă şi vei fi respectat. Profesiunea ta de credinţă: să-i îngrijeşti pe ceilalţi, aşa cum ai dori ca şi ceilalţi să aibă grijă de tine! Fă-o cu altruism, competenţă, onestitate, respect, devotament, responsabilitate, compasiune.
Fii tu schimbarea pe care vrei să o făptuieşti în acordarea asistenţei medicale !
Toate instituțiile de stat sunt pline de astfel de incompetenți care refuză să-și asume vreo răspundere. E dezastru!
Daca un medic de familie emite un certificat de concediu medical astazi, Casa de asigurari de sanatate il va plati.
Dupa un an, doi sau chiar trei, aceeasi Casa vine in control la medicul cu pricina, si decide ca nu au fost indeplinite toate conditiile legale privind emiterea concediului, si ca banii trebuie recuperati.
De la cine ii recupereaza, ghiciti?
De la cel care i-a primit? Nici vorba.
De la medicul de familie care a emis certificatul. Care medic are, nu-i asa, dreptul sa conteste in justitie decizia Casei si sa-si recupereze banii daca are castig de cauza, dupa unul-doi-trei ani de judecata, judecata in care cheltuieste de zece ori suma respectiva.
Cinstit era, stimata doamna Rusu, sa citati integral paragraful despre pacientii tratati in UE, ca oamenii sa inteleaga ca lucrurile sunt nitel mai complicate.
Eu unul nu i-as da nimanui un concediu prin corespondenta, nici sa ma pici cu ceara. La drept nici nu stiu cum as putea s-o fac, concediul trebuie semnat de beneficiar si inregistrat in Sistemul Informatic Unic Integrat si VALIDAT acolo, cu cardul de asigurat.
Nu inteleg de ce trebuie atata venit personal, traduceri autorizate. Am patit si eu chestia cu traducerile autorizate. Operata de cateva zile, tot m-am plimbat cu 100 de traduceri. E recognoscibil diagnosticul in 98% din cazuri. Sunt inumane procedurile asa cum sunt.
Ca atare, va invit sa revenim cu picioarele pe pamant.
Din aceste motive si multe altele, un concediu medical nu se elibereaza nicaieri in lume prin internet.
In plus, este multumit sa inteleaga doar diagnosticul, sau ar dori sa inteleaga si restul informatiilor medicale mentionate in respectivele documente?