„Une roumaine remporte Roland Garros”.
Având în vedere ce se află lângă aceste cuvinte în „caricatura” publicată de foaia Charlie Hebdo, traducerea în românește ar fi: „O româncă câștigă Roland Garoi”.
Căci făptura desenată acolo nu numai că nu are nici cea mai mică asemănare cu Simona Halep, dar este o corcitură de om cu un cioroi dințos care zbiară: „Ferraille! Ferraille!” (Fierotenii, fier vechi).
Înțelesul acestei creațiuni, care cică este umor pentru șarliștii fini, apare limpede: o româncă, fie ea și campioană, în Franța nu poate fi decât o țigancă semiumană, încântată să vândă Cupa Suzanne Lenglen ca fier vechi, ocupație atribuită țiganilor care fură metal de pe unde pot.
Trei sunt concluziile care se desprind:
1) Țiganii sunt ciori.
2) Românii sunt țigani.
3) Românii-țigani sunt cu toții niște hoți cretinoizi.
Deci: xenofobie, rasism și, cât cuprinde, nemernicie. Trist este că această viziune în legătură cu românii și țiganii e foarte răspândită, sub diferite forme, printre politicieni și gazetari francezi „serioși”, cu care s-a întâmplat să mă ciocnesc. De aceea scriu aceste rânduri, nu fiindcă aș crede că hoitarii de presă de la Charlie Hebdo merită vreun răspuns.
Hebdoșii ăștia nu au decât să continue să-și producă liber abominațiile, dar și eu am dreptul să nu fi vărsat și să nu vărs vreodată o lacrimă pentru ei.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În primul rând, cred că nu se pune problema umorului. Charlie Hebdo NU este o revistă umoristică (chiar dacă are și caricaturi). Nu e de râs. Și nici de plâns. Dar e de gândit. De acord, în cele mai multe cazuri satira se exprimă prin umor, însă nu și în cazul CH. Aici e vorba de sarcasm dur.
În al doilea rând, Charlie Hebdo se adresează francezilor. Care francezi, prin cultură, prin istorie și prin mentalități sunt mult mai permisivi în privința radicalismelor de tot felul. Da, CH încearcă să șocheze, pentru că doar astfel pot provoca dezbaterea pe care ei o consideră necesară. Și subliniez: în societatea franceză.
Despre caricatura în sine: NU e vorba de Simona Halep. Se pun în contrast două stări de fapt: pe de-o parte, românii sunt capabili de mari performanțe (în cazul acesta, câștigarea titlului la Roland Garros) iar pe de altă parte, o parte din societatea franceză persistă în stereotipuri negative cu privire la români. În această lectură (care cred că este cea corectă), CH ne ia apărarea. Nouă, românilor.
Pe scurt: caricatura nu este despre Simona Halep, nu este despre români și nu este despre romi. Este despre francezi.
Și chiar dacă ar fi despre noi, indignarea noastră nu ar denota decât provincialismul unei culturi minore.
p.s. Ultima dvs. fraza este mult prea profunda pentru incultii nerezonanti cu CH. Dar cu care v-ati inscrie linistit pe-acolo!
Ati vazut ca si la noi, pana si masculul Alfa al Haitei A3 spunea ca televiziunile care nu au agreat mitingul lui Dracnea au aratat numai "niste figuri mai intunecate", nu a spus "tigani".
E bine, deci, sa ne aratam solidari cu concetatenii nostri indiferent de etnie, ca toti suntem romani.
Cum e posibil sa castige Roland Garos-ul o fata provenind din tigano-romani? (Iar noi nu-l putem castiga). Nici nu stie la ce e bun trofeul.
Daca nu am fi castigat si ne-ar fi umilit in vreun fel datorita acestui fapt, m-as fi simit prost. Dar asa ma simt mandra ca nu i-au dat prea mari sanse, dar ea a triumfat.
De pilda gluma cu presedintele Macron, tot din CH - unde apare sotia presedintelui insarcinata, o inteleg astfel:
Cum poate sa faca minuni la nivel national un om care nu a reusit sa-si ia o nevasta de varsta lui, cu care sa poata avea copii.... nu are sanse omul.
Si in vremea lui Hitler se radea de evrei si pentru ca reactii nu prea au existat si au permis nazistii ce si au permis de ne ingrozim si acum ca a fost posibil.