Dacă acum 20 de ani colegi, prieteni îmi « demonstrau » inferioritatea femeilor prin date (câte femei oameni de știință au fost de-a lungul timpului, câte femei sunt în politică etc.) acum discursul s-a schimbat și cam aceiași bărbați au adoptat discursul discriminării pozitive (se simt dați la o parte pe considerente de reprezentare nu pe competență). (Foto: Getty Images)

„Din păcate, Alexandru Cumpănașu nu este singurul bărbat din România care consideră că o femeie este definită de relațiile sexuale pe care le avut și că acestea o invalidează ca profesionistă”, spune Andreea Rusu, director executiv Centrul FILIA. (Foto: Instagram Alex Cumpănașu)

La 18 ani, călătorind spre Franța unde eram student, am fost dat jos din tren de către vameșii austrieci, noaptea, în câmp. Fără motiv anume. Am înțeles doar „Rumänien, nicht”. (Foto: Raul Ștef/ Inquam Photos)

Sunt bucuroasă când ne intersectăm pe străzile din Copenhaga – ei au bicicletele pline de saci cu sticle goale pe care urmează să le ducă la aparat de unde primesc maximum câteva sute de coroane care apoi iau ruta România prin Western Union. Mă întreabă: „Ești bine, sora mea, ai de muncă, nu te-am mai văzut la social?” (Foto: Inquam Photos/ Melinda Nagy)

Mădălina Vlase este acum unul dintre judecătorii selectați temporar să lucreze pentru divizia română la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul în Strasbourg, Franța. Este persoana prin mâinile căreia trec acum cereri prin care cetățenii reclamă statul român inclusiv pentru discriminare pe criterii etnice, rasiale, sociale. Și fosta elevă care a trăit ani de zile sub “stigmatul Ferentari”, cel mai sărac cartier al Bucureștiului.

Fac parte dintr-o grupă (de vârstă) vulnerabilă faţă de „noul coronavirus”, drept care trebuie să respect regulile emise de stat pentru a mă proteja: Ies cât mai rar din casă şi numai în intervalul orar permis, echipată cu mască şi mănuşi şi cu declaraţia pe proprie răspundere „la purtător”. (Foto: Inquam Photos/Virgil Simonescu)

Societatea românească nu s-a modernizat niciodată îndeajuns și pentru că nu a știut și nu a vrut să fie o societate incluzivă. Pentru că și atunci când școala a promovat o educație a incluziunii, mentalitățile, discursurile și practicile de zi cu zi pun mereu în față excluziunea.

Puțin mai sus de noi, pe partea cealaltă a șoselei, locuia un cuplu trecut de mult de tinerețe. Lumea le zicea: Rusu și Rusoaica. Nu am știut niciodată numele lor reale și din păcate nu mi-am întrebat părinții mai târziu despre cum au ajuns cei doi în satul nostru.

Tiberiu Stoian, proprietarul unei fabrici de ambalaje din Iași, anunţă că vrea să-i angajeze pe cei doi singalezi din Ditrău și spune că este de "noaptea minţii" ceea ce se petrece în localitatea harghiteană. (Foto: digi24.ro)

Cei doi lucrători din Sri Lanka vor rămâne în continuare la brutăria din Ditrău și vor continua să facă pâine, a declarat, pentru Digi24.ro, Kollo Katalin care administrează, împreună cu soțul ei firma din județul Harghita care i-a angajat.

Aș fi vrut să scriu o mică poveste. Despre un sat spaniol care avea prin anul 2000 aproximativ 3500 de locuitori. Sotillo de la Adrada se numește. Se află cam la o oră și ceva de Madrid, în provincia Avila. Acolo am ajuns prima dată. Acolo am dormit prima mea noapte în Spania acum 20 de ani. Acolo am muncit la negru pentru că actele mele non-UE nu-mi permiteau să mă angajez legal.

Vreme de două luni, am fost hărțuiți sistematic, zi de zi. Primeam noapte de noapte amenințări cu moartea prin telefon. Cele mai oribile erau, mi-au spus ulterior ai mei, apelurile în care li se spunea că o să mă calce pe mine mașina a doua zi. Mama era huiduită pe stradă de elevii ei unguri cu care până atunci avusese relații foarte bune. (Inquam Photos / Manases Sándor)

„Suntem responsabili atunci când în Ardeal nu este nicăieri în zare un imigrant rătăcit, dar permitem ca opinia publică să fie timorată zi și noapte cu acest subiect, din Ungaria, și nu încercăm să convingem propria noastră comunitate, că totul este doar un SF politic”, scrie Marko Bela. (Foto: Inquam Photos / Manases Sándor)

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi24 cazul celor doi angajați din Sri Lanka forțați să plece din Ditrău de localnicii care spun că nu vor să accepte o „cultură” nouă.

Antreprenorul Ștefan Mandachi, devenit celebru după ce a construit un metru de autostradă pentru a atrage atenția asupra infrastructurii precare din România, spune că dacă ar fi fost în locul patronului din Ditrău nu ar fi cedat presiunilor și i-ar fi păstrat pe cei doi brutari din Sri Lanka.

Am zece ani de cotizaţii la stat, din care multe sume peste media naţională, iar pentru numai două luni am ajuns să nu primesc indemnizaţie. Pentru că am aşteptat o lună, am aşteptat două, am aşteptat şase şi am plecat. Am renunţat. Am rămas apoi gravidă. Dacă dumneavoastră, domnule primar, mi-aţi fi luat şi banii de alocaţie, nu ar fi fost prea uşor. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Nu mă îndoiesc că o grămadă de români verzi se vor îmbățoșa afirmativ la hormonul rasist care răzbate din propunerea primarului Dorin Florea, din Târgu Mureș. (Foto: Facebook Dorin Florea)

Îi e greu să descrie cât de prost a făcut-o să se simtă acea întrebare, mai ales că era adresată de persoane cu vârste diferite, de la recrutoarea de maximum 30, la HR VP-ul de 40+, la Directorul General trecut de 50. (Foto: Guliver Getty Images)

Înțelesul acestei creațiuni, care cică este umor pentru șarliștii fini, apare limpede: o româncă, fie ea și campioană, în Franța nu poate fi decât o țigancă semiumană, încântată să vândă Cupa Suzanne Lenglen ca fier vechi, ocupație atribuită țiganilor care fură metal de pe unde pot.

Filosoful Mihai Șora este numit „cireașa de pe tort” pentru vina de a fi încă în viață. Celorlalți trei, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu și subsemnatul, dl Palada le scrie pe frunte anii pe care i-au trăit ca pe niște numere de identificare pentru lagărele cu crematoriu.

Ultima sentință produsă de majoritatea păzitoare a onoarei pesediste din așa-zisul Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării e demnă de Turcia lui Erdogan, România lui Dragnea sau Țara de Kuty a lui Arghezi, tărâmul delirului normativ, unde Pitak este președinte, guvernator, rege și unic legiuitor.

Președintele CNCD, Asztalos Csaba, a declarat că, potrivit jurisprudenței CEDO, nu poate fi vorba de discriminare. „Opinia minoritară s-a fundamentat pe faptul că nu suntem în prezența unui grup vulnerabil, pentru că politicienii față de care s-a făcut această declarație nu constituie grup vulnerabil”. (Foto: presidency.ro)

Pe mine personal nu m-a surprins înapoierea politicii unei companii care operează în România. Dar m-a surprins reacția victimei, o reacție care mi-a adus aminte de balada Miorița. (Foto: Guliver/Getty Images)

Am descoperit culmea prostiei. Everestul prostiei este ageism-ul. Adică discriminarea persoanelor în funcție de vârstă; mai ales a celor peste o anumită vârstă. Cum am descoperit-o? În cel mai neașteptat - pentru mine - mod cu putință. Pur și simplu m-am pomenit discriminându-mă singur. E, cred, un record personal. (Foto: Guliver Getty Images)

„Aceşti oameni cred că sunt autişti şi nu văd şi nu aud ceea ce este vizibil pentru toţi cei de bună credinţă”, a spus premierul Viorica Dăncilă pentru a-i critica pe europarlamentarii români care ar „dezinforma” Uniunea Europeană. Afirmația ei „se încadrează în limitele libertății de exprimare și nu constituie discriminare”, a decis luni Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. (Foto: Inquam Photos)

Silit de indignarea Asociațiilor pentru Autiști, CNCD zice că va lua în discuție exprimarea dnei premier Dăncilă cu privire la europarlamentarii români care nu fac parte din gașca politică a d-sale: „...să mă exprim elegant, că dezinformează și că știu realitatea, dar nu vor să o accepte și să o vadă. Acești oameni cred că sunt autiști și nu văd și nu aud ceea ce este vizibil pentru toți cei de bună-credință”.

Mame singure care cresc 7 copii și îi trimit la școală. Mame care cresc cu bucurie și o putere incredibilă frați cu dizabilități grave. Am văzut femei rome cu puțină școală descriind diagnostice complicate de cancer și zbătându-se pentru copiii lor. (Foto Guliver/Getty Images)

„Am înghețat. Nu am știut ce să-i zic. Știam că dacă îl refuz, mă dă afară. În perioada aceea eu o țineam în facultate și pe sora mea, aveam nevoie de bani ca de aer”. (Guliver Getty Images)

„Unii dintre cei mai buni piloți de pe avioanele de vânătoare din armata Israelului sau a SUA sunt femei și femeile sunt performante la mai multe arme”, spune președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba. (Foto: Inquam Photos/George Nica)

O femeie poate fi hărţuită în mai multe momente legate de starea de sarcină sau post-sarcină. Poate fi hărţuită atunci când este gravidă, în concediu maternal sau în concediu de creştere a copilului. De exemplu, i se pot pune următoarele întrebări la angajare: (Guliver Getty Images)

Patru persoane au depus la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) plângeri împotriva Therme București în cazul grupului de rromi care a fost dat afară din complex de bodyguarzi, la sfârșitul săptămânii. CNCD ia in calcul declanșarea unei investigații.