Sari la continut
Republica
Verde

Iadul se poate dezlănțui în doar 24 de ore. Inundațiile recente din România sunt un semnal clar al schimbărilor climatice

Inundații în 2024. Foto: Inquam Photos / George Călin

Schimbările în precipitațiile care au provocat inundațiile din România de la sfârșitul lunii August, unde am văzut în doar 24 de ore cantități de precipitații atingând 100 mm în multe dintre localități zona litoralului Mării Negre, sunt cauzate în principal de schimbările climatice provocate de activitățile umane, conform unei analize realizate de ClimaMeter.

Pe 30 și 31 august 2024, sud-estul României a fost lovit de precipitații intense unei zone cu presiune scăzută cvasi-staționară (ciclon extratropical) situată deasupra Mării Negre. Acest ciclon a fost produs cantități mari de precipitații, care au dus la inundații.

În doar 24 de ore, cantitatea de precipitații a atins 100 mm în multe localități din zona litoralului Mării Negre. Conform Administrației Naționale „Apele Române” au fost raportate valori cumulate ale precipitațiilor de 225,9 mm la Mangalia, 145 mm la Agigea și 118 mm la Tuzla.

Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim 

Analiza realizată de ClimaMeter a arătat că fenomene similare (zone cu presiune scăzută) cu cele care au provocat inundațiile din sud-estul României din 30–31 august 2024, arată, în general, o reducere a precipitațiilor (7 mm pe zi, sau până la 15% mai puțin) în prezent (2001–2022), față de 1979–2000. Totuși, observăm o creștere semnificativă a precipitațiilor locale (până la 5 mm pe zi, sau până la 10% mai mult) în zona Constanței, unul dintre orașele afectate de acest eveniment oarecum neobișnuit. Această creștere locală este în concordanță cu faptul că o atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate, ceea ce face ca evenimentele cu precipitații să fie mai intense.

Sursă foto: Infoclima.ro (Rezulatele studiului realizat de ClimaMeter. Primul rând al figurii constă în două diagrame: cea din stânga indică rolul variabilității naturale și ale schimbărilor climatice în explicarea schimbărilor detectate (cu cât indicatorul este îndreptat spre dreapta cu atât este mai important rolul schimbărilor climatice). Diagrama din dreapta indică cât de des au fost observate în trecut evenimente similare cu cel analizat aici (utilizând structura presiunii atmosferice la suprafața solului). Detalii privind celelalte analize pot fi găsite în raportul ClimaMeter)

Conform acestui studiu, primul de acest gen realizat pentru un fenomen meteo extrem din România, schimbările în precipitații care au produs inundațiile din România au fost atribuite în principal schimbărilor climatice provocate de activitățile umane. Deși variabilitatea naturală a jucat un rol modest, tendința generală indică faptul că astfel de evenimente extreme au devenit mai probabile din cauza încălzirii globale.

În contextul mai larg al schimbărilor climatice, fenomenele cu precipitații extreme devin din ce în ce mai frecvente, la fel ca și perioadele de secetă. Schimbările între aceste două extreme climatice pot duce la inundații catastrofale, deoarece solul, afectat de secetă, are o capacitate redusă de a absorbi apa. Pe măsură ce aceste fenomene devin din ce în ce mai frecvente, se impune o reevaluare a modului în care ne pregătim pentru ele. Întărirea și îmbunătățirea infrastructurii existente este esențială pentru a face față viitoarelor provocări.

În plus, este nevoie de o planificare urbanistică riguroasă, care să ia în calcul atât impactul inundațiilor, cât și cel al secetelor, astfel încât comunitățile să fie mai bine protejate. Aceste măsuri preventive pot reduce considerabil pierderile umane și materiale și pot contribui la dezvoltarea unui mediu mai sigur pentru toată lumea. Conștientizarea acestor riscuri și luarea unor măsuri eficiente devin astfel elemente esențiale în adaptarea la noile realități climatice.

Acest material a apărut inițial și pe platforma InfoClima.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Schimbările climatice sunt de când lumea iar fenomene singulare extreme au avut loc tot timpul diferența este că despre acestea nu se alfa și nu erau contabilizate la cu precizia de acum. Dacă vorbim despre un fenomen care se petrece o dată la 100 de ani putem să ne imaginăm cum a fost acesta perceput acum 100 de ani ca să nu mai vorbim de două sau trei sute de ani.
    • Like 4
    • @ Mihai
      Daca politicienii responsabili cu problemle de mediu -agricultura ar fi luat masuri sa se faca , baraje -diguri pentru buna gospodarire a apei in exces si stocarea in caz de seceta severa ! Cum se explica faptul ca ,,specialistii din anii 70 ,au gandit si facut un proiect de mare acumulare ,Barajul pe raul Prut la Stanca -Costesti din jud Botosani ,Pana atunci erau mari probleme si pe acolo ,ca si in zona Galati !!
      ---Oare de ce atunci a fost posibil si acum NU ?
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult