„Schimbările climatice pe care le trăim acum sunt doar o mostră pentru ceea ce va urma”. Dialog cu profesorul Massimo Ceraolo de la Universitatea din Pisa

Pentru Massimo Ceraolo, Profesor de Sisteme de Energie pentru Electricitate si Vehicule Electrice de la Universitatea din Pisa eforturile pe care trebuie să le facem cu toții pentru a stopa risipa de energie și a opri impactul combustibililor fosili asupra atmosferei și climei pe Pământ sunt considerabile și imediate. Pentru el schimbările climatice pe care le trăim acum sunt doar o “gustare” pentru ceea ce poate urma și pentru impactul grav pe care specia noastră îl poate suferi dacă continuă să creadă că planeta este a oamenilor și că dispune de resurse nelimitate pe care să le folosim cum vrem și pentru confortul nostru exclusiv.

I-am luat un interviu despre tema complicată a lui Net Zero, despre emisii de carbon, despre obiectivele Europei și ale lumii, despre cum tranziția energetică “cumpără timp” prețios până vor apărea alte forme de combustibili, despre ce putem face ca indivizi - (spoiler- să nu mai risipim energia în nici o formă a ei) și despre credința sa că cei care vin după noi sunt mai preocupați, mai interesați și mai pregătiți să nu își bată joc de Planeta Albastră.

Sunteți profesor de sisteme electrice pentru energie la Universitatea din Pisa. Ce se înțelege prin aceasta și de ce este importantă această disciplină pentru mediul înconjurător și pentru realizarea acestui celebru obiectiv - “zero emisii”?

Sistemul de energie electrică pentru energie include toate acele componente care sunt folosite pentru a aduce energia de la centralele electrice unde este produsă până în casele și în industriile noastre. Astfel, energia este transformată în interiorul centralelor electrice, este canalizată în liniile electrice transformat din nou la sosire în orașe și, în cele din urmă, este adus în casele noastre. Asta este specializarea mea și este importantă pentru că o mare parte din energia necesară pentru comunități, pentru umanitate, este mai întâi transformată în formă electrică și apoi utilizată, chiar și energia din petrol este mai întâi convertită în căldură și apoi în energie electrică. Prin urmare, pe măsură ce trec anii, tot mai multă energie este transformată în energie electrică înainte de a fi utilizată și vedem că în timp cota de energie convertită în formă electrică este în continuă creștere.

Să vorbim acum despre Net Zero.

Există din ce în ce mai multe așa-numitele surse de energie regenerabilă, care sunt soarele și vântul, dar și energia geotermală este cea hidroelectrică și - în ultima vreme - este considerată regenerabilă chiar și energia nucleară deoarece nu produce un efect de seră. Deci, prin intermediul sistemului electric, energia este adusă la sistemul nostru din case dar ea este produsă acolo unde se află sursa, de exemplu, energia eoliană. Vânturile puternice se întâlnesc adesea în mările îndepărtate de coastă, energia se capturează acolo și o transportăm în casele noastre. Este clar că acum, odată cu tranziția energetică, reducem din ce în ce mai mult numărul de centrale electrice pe bază de combustibili fosil și creștem numărul de centrale electrice din surse regenerabile. Toate acestea sunt posibile datorită sistemului electric pentru energie care ne aduce energia electrică în casele și industriile noastre.

Să rămânem puțin la acest concept de Net Zero ne puteți explica ce este acesta și care este importanța acestuia? Cum funcționează Net Zero în legătură cu emisiile de gaze cu efect de seră?

Am înțeles în ultimele decenii că aceste transformări climatice majore la care asistăm sunt, de asemenea, o consecință a emisiei anumitor substanțe gazoase rezultate din activitatea umană și care se varsă în atmosferă. Primul dintre toate este dioxidul de carbon, faimosul CO2, dar există și altele de exemplu, metanul - un gaz care contribuie la modificarea climei, astfel încât trebuie neapărat să reducem aceste emisii de dioxid de carbon și alte gaze care schimbă clima. Dacă nu am adăuga aceste cantități pe care mediul nu le poate reabsorbi, ponderea dioxidului de carbon în atmosferă se va stabiliza. Din păcate noi creștem în mod constant emisiile de dioxid de carbon în atmosferă și cu cât le creștem mai mult, cu atât mai mult vor crește transformările climatice. De aceea ne-am constituit ca o comunitate internațională științifică cu obiectivul de a limita daunele pe care le facem în termeni de grade de creștere a temperaturii medii pe planeta noastră.

Conform Acordului de la Paris trebuie neapărat să limităm creșterea temperaturii medii față de nivelurile preindustriale, adică comparativ cu cea de acum 100 de ani să fie de 1,5 grade Celsius sau cel mult 2 grade Celsius. Pentru a face acest lucru trebuie neapărat să încercăm să reducem emisiile.

De ce se cheamă Net Zero?

Pentru că, studiind, am realizat că s-ar putea să nu putem elimina din modul nostru de lucru, de viață, toate emisiile, atunci trebuie să compensăm emisiile în exces, deci una e să ai emisii zero și alta e să ai zero emisii nete, adică cantitatea puțină de emisii pe care o vom produce la sfârșitul tranziției energetice va trebui să fie compensată.

Cum se poate face acest lucru?

Se vorbește mult astăzi despre capturarea și stocarea dioxidului de carbon - se numește captarea și stocarea carbonului - adică CO2 pe care trebuie să îl producem pentru anumite procese și pe care nu putem să nu-l producem dar pe care în loc să îl trimitem în aer îl depozităm în peșteri unde poate rămâne câteva sute de ani. Așa că avem destul timp să găsim noi soluții tehnologice pentru limitarea emisiilor de CO2.

Care este rolul energiei regenerabile în atingerea obiectivului Net Zero?

Pornesc de la petrol sau gaze naturale - petrolul este compus din două elemente: hidrogen și carbon, asta se află în motorină sau gazul natural. Toți combustibilii fosili conțin carbon și hidrogen. Când ard acești combustibili, hidrogenul se combină cu oxigenul și produce apă, deci nu este nicio problemă. Carbonul se combină cu oxigenul și produce CO2.

Deci, ce fac sursele regenerabile? Ne oferă energie ca și combustibilii fosili, dar nu au carbon pentru că, de exemplu, energia solară, energia care provine de la soare se numește iradiere și ea se transformă direct în energie electrică. Nu există carbon in acest proces. Energia eoliană preia vântul și îl transformă, cu apa la fel. Deci să spunem că nu există combustie de combustibil fosil care produce în mod obligatoriu CO2. Mai devreme vorbeam și despre sursa nucleară, aici energia nucleară nu folosește combustie, astfel încât nici măcar energia nucleară nu produce gaze cu efect de seră.

Acesta este motivul pentru care energia nucleară este considerată o energie regenerabilă. Cu siguranță se știe că o formă de energie care nu produce gaze cu efect de schimbare a climei, deci nu produce dioxid de carbon care să afectează clima.

Noi trebuie să ne ocupăm de problema umanității nu pentru milioane de ani, pentru că nu ar avea sens. Ar trebui să putem rezolva problema pentru viitoarele câteva sute de ani. Apoi vom avea timp să dezvoltăm noi tehnologii. De exemplu, stocarea CO2 în subteran este o soluție de tranziție. Știm că asta ne va ajuta să ne rezolvăm problemele pentru o perioadă foarte lungă de timp și apoi vor fi dezvoltate noi tehnologii.

Să ne întoarcem pentru un moment înspre individ - pentru oamenii normali - nu pentru companii neapărat, nu pentru guverne, nu pentru agenții. Cum pot oamenii să contribuie la obiectivul Net Zero în stilul lor de viață zilnic?

În opinia mea, există o corelație puternică într-adevăr, cu toții trebuie să ne aducem contribuția și nu putem se ne ascundem în spatele degetului. Nu putem spune că tehnologia trebuie să rezolve totul. Eu îmi continui viața ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, pentru că o rezolvă inginerii. Nu! Cetățeanul trebuie să ajute munca inginerilor. Dau un exemplu - inginerul poate îmbunătăți eficiența unui sistem de încălzire casnic, astfel încât pentru a avea același efect să consume mai puțină energie. Da, dacă persoana care folosește apartamentul ține ferestrele deschise cu căldura deschisă, realmente aruncă energia pe fereastră, nu există nicio îmbunătățire de eficiență care poate ajuta, este doar risipă.

Deci cetățeanul trebuie să știe că energia este un bun prețios și că nu ar trebui să fie irosit din comoditate. De exemplu, încălzirea și răcirea camerei este o realizare a civilizației noastre, să nu ne fie frig și să nu murim de căldură. Dar nu trebuie să exagerăm. Adică, iarna, în casele noastre trebuie să menținem o temperatură normală și să ne îmbrăcăm ca iarna, adică să ne acoperim puțin.

Să ai 19 -20 de grade în apartament iarna este un lucru înțelept, să ai 23 este deja o risipă. Ceea ce pot face acoperindu-mă cu un pulover nu trebuie să o fac cheltuind energie din mediul înconjurător. Este același lucru în timpul verii, nu trebuie să mă răcoresc până la punctul de frig și să trebuiască să mă acopăr. Vara ne îmbrăcăm mai lejer și asta este o contribuție pe care cetățeanul o poate aduce direct la stoparea risipei de energie. Sunt și alte moduri, deoarece toate felurile de risipă implică consum de energie și, prin urmare au efect de seră. Chiar și cumpărarea de produse care apoi sunt folosite foarte puțin sau reducerea cantității de apă pe care o cumpărăm în sticle de plastic - sticla de plastic este o nebunie pentru că folosesc sticla într-o zi și imediat devine deșeu în timp ce același plastic ar putea servi drept sticlă timp de zeci de ani. E valabil pentru toate componentele de unică folosință.

Orice obiect are oricum un conținut de energie, adică a fost nevoie de energie pentru a-l produce.

Spuneți să ne punem un pulover iarna și să nu risipim energia, dar aceste sunt obiceiuri care apar o dată cu conștiința individuală, dar dacă, pe de altă parte, nu avem această conștiință, e foarte posibil ca dacă nu suntem motivați de planetă măcar să considerăm că ne aruncăm proprii bani pe facturi mari ? Funcționează doar argumentul conștiinței?

Dacă oamenii nu au conștiință ce putem face? Trebuie să băgăm mâinile în buzunare după bani, dacă nu suntem în stare să ințelegem. Aici vine rolul politicii. Pentru mine, politicianul trebuie să se asigure că indivizii care sunt obișnuiți să își urmărească propria bunăstare fac și bunăstarea comunității.Permiteți-mi să vă dau un exemplu foarte concret din Italia. A existat o lungă perioadă în

care au existat stimulente puternice pentru instalarea de panouri fotovoltaice. Deci, oamenii au instalat panouri fotovoltaice nu pentru că au vrut să protejeze mediul înconjurător, ci pentru că au câștigat bani. Astfel, s-a dezvoltat tehnologia, s-au redus costurile, s-a redus această barieră tehnologică și este acum convenabil pentru toată lumea, chiar fără stimulente, lumea utilizează panourile fotovoltaice. Deci, politicul trebuie să se asigure că individul care își caută propria bunăstare, prin căutarea propriei bunăstări se ajunge la binele comunității. Cum? Prin legi inteligente.

Un alt exemplu important pe care îl putem da este cel al vehiculelor electrice. În prezent, vehiculele electrice sunt mai mai scumpe decât vehiculele convenționale. Deci, ce trebuie să facă politicul?

Pentru o perioadă limitată de timp să stimuleze cumpărarea lor, adică cetățeanul plătește mai puțin vehiculul. Răspândirea tehnologiei va reduce costurile și atunci se pot elimina stimulentele.

Deci, mecanismele fiscale și legislative trebuie să ne asigure că binele individului devine cât mai aproape

posibil de binele comunității.

Există vreo diferență între conceptul de Net Zero și zero emisii?

Există unele zone ale industriei fără de care nu se poate avea activitate economică și atunci se introduc resurse regenerabile. Cu toate acestea, multe surse regenerabile nu vor putea face totul deoarece soare pe timp de noapte nu avem, uneori nu există vânt sau vara este foarte puțin. Experții știu că nu poți avea energie 100% din regenerabile, probabil 90%, da, dar mai rămân 10% energie din surse fosile, așadar e imposibil să facem să nu mai fie zero emisii, dar putem să compensăm în alte moduri

prin reîmpădurire și stocare prin captare a CO2, spre exemplu.

Dar care este beneficiu pe termen lung pentru societate în realizarea obiectivului Net Zero? De ce ne pasă atât de mult?

Oamenii de știință ne spun că schimbările climatice pe care le vedem acum sunt doar o mică gustare, sunt doar o mică parte din ce va urma. Dacă nu facem nimic, situația se va înrăutăți foarte, foarte mult.

Ghețarii se vor topi, apa se va epuiza, se va ridica nivelul mărilor, orașe întregi vor fi inundate. Fenomenele violente de căldură și frig extrem se vor accentua. Le vedem deja, iar oamenii deștiință ne spun că acest lucru este doar o mică mostră a ceea ce se va întâmpla dacă nu facem nimic. Sunt unii care spun că există riscul dispariției speciei umane, deci este o problemă serioasă. Am avut acum 15 ani chiar și colegi de facultate care spuneau... nu, nu, schimbările climatice nu sunt provocate de om. Așadar, în urmă cu doar 15 ani, erau încă mulți care aveau îndoieli, dar acum marea majoritate a tehnicienilor și oamenilor de știință știu că aceasta este responsabilitatea noastră. Și așa și trebuie, în opinia mea, să avem încredere în tehnicieni, nu putem avea discuții la bar despre acest lucru. Există un grup care se cheamă International Panel on Climate Change IPCC, care reunește cei mai buni experți mondiali în studiul schimbărilor climatice. Cetățeanul de rând nu trebuie să discute despre aspectele tehnice ale schimbărilor climatice, deoarece nu dispune de expertiza necesară. Chiar dacă sunt profesor, nu sunt un expert în acest domeniu. Pentru aceste chestiuni am încredere în colegii mei de la IPCC, așa că IPCC ne spune acest lucru, că schimbările climatice ar putea fi extrem de dramatice și trebuie să intervenim și să o facem repede. La nivelul UE exista deja o țintă Net Zero pentru 2050 și se pare că la COP 28 s-a făcut anunțul cu Net Zero 2050 la nivel mondial.

Europa pare să fie foarte încrezătoare și foarte avansată în teoria Net Zero și în aplicabilitatea ei dar sustenabilitatea climei și a speciei noastre umane sunt chestiuni serioase ale întregii planete. Există însă părți ale lumii unde nu exista această preocupare. Credeți intr-adevăr că acest "noi" cum au spus și lla COP 28 este adevărat?

Sunt mândru de poziția Uniunii Europene, care este o forță motrice a energiilor regenerabile. Apoi trebuie să se facă o distincție între țările mai mult industrializate și țările mai puțin industrializate. Acum nu-mi amintesc cifrele, dar să spunem că un european consumă mult mai multă energie față de un african și un american consumă mult mai multă energie decât un european de 2 sau 3 ori mai mult. Deci, este responsabilitatea țărilor care sunt deja suficient de dezvoltate, în acest moment, ele ar trebui să fie primele care să economisească energie. Adică, nu putem obliga o țară emergentă să limiteze bunăstarea sa când noi în Europa avem un consum de energie poate de zece ori mai mare ca al lor. Economisirea trebuie să o facem noi. Țările cele mai industrializate trebuie să facă primul pas pentru a se asigura că țările mai puțin industrializate înregistrează, de asemenea, și ele o îmbunătățire. China și SUA au fost inițiatorii acordului COP28 , deoarece sunt țări puternic industrializate. China - care e un puternic producător de CO2 până cu foarte puțin timp în urmă, face o mare schimbare. China are multe centrale electrice pe cărbune, dar acum construiește multe centrale electrice bazate pe surse regenerabile.

În concluzie, comunitatea în ansamblul ei trebuie să depună toate eforturile.

În ce fel credeți că un plan de mobilitate sustenabilă poate contribui la eforturile unei zone urbane dintr-un oraș să atingă acest obiectiv Net Zero în ceea ce privește emisiile de carbon. Deci pentru un oraș la ce soluții ne putem gândi?

Mediul înconjurător nu este afectat doar de schimbările climatice. Există de asemenea, emisiile toxice, de ex. autoturismele emit oxizi de azot hidrocarburile emit și unele substanțe toxice. Prin urmare, să spunem că dacă înlocuiesc mașinile cu combustie cu mașini electrice în mediul urban curăț aerul pentru că reduc aceste emisii și, de asemenea, reduc emisiile de CO2, deci și gazele cu efect de seră, la nivel global.

Mobilitatea electrică poate să contribuie la îmbunătățirea calității aerului, în sensul reducerii pulberilor în suspensie și a oxizilor de azot și a hidrocarburilor nearse.

De ce spunem că mobilitatea electrică este importantă pentru schimbările climatice în general?

Dacă vrem să mă eliminăm treptat emisiile de CO2 provenite din transporturi nu putem continua cu transporturile ce folosesc combustibili fosili. Punct. Deci, fie că-mi îndrept atenția spre carburanți care nu provin din origini fosile, fie fac mobilitate electrică. De exemplu, Uniunea Europeană, după cum știm, a decis să interzică vânzarea de vehicule care funcționează cu combustibili fosili începând cu 2035. Ce vehicule vor rămâne? Vehiculele electrice cu baterii pentru că bateria ia energie electrică din rețea, dar în același timp avem producția de energie electrică decarbonizată. Astfel, indirect, vehicule electrice tocmai pentru că preiau energie din rețea, decarbonizează transportul. Uniunea Europeană discută însă și alte soluții, de exemplu combustibilii sintetici, așa-numitele e-fuels, adică combustibili artificiali, creati de om.

Dacă ne întoarcem puțin la individ dincolo de a conduce un vehicul electric în oraș, ce alte obiceiuri sănătoase poate practica? De exemplu, mersul pe jos în loc de a lua mașina, sau de exemplu legat de risipa. Ce ne mai puteți spune?

În ceea ce privește mobilitatea, întotdeauna spun acest lucru pentru cei care zic “ah, dar eu iau bicicleta electrică”. Foarte bine. Dar țineți cont că bicicleta non-electrică poluează și mai puțin decât bicicleta electrică pentru că, deși bicicleta electrică este în favoarea mediului, bicicleta cu pedale este și mai ecologică. Dacă spun că am nevoie de electricitate pentru a folosi un computer este bine și folosesc electricitatea ca pe o realizare a comunității, dacă vreau să aprind un bec, e bine iarăși… Dar nu este bine insa să ținem lumina aprinsă toată ziua și toată noaptea, pentru că nu avem nevoie de ea tot timpul...sau computerul să meargă in gol zi și noapte. Așadar, toate resursele ar trebui să fie considerate resurse. Care este ideea? Omenirea, până nu demult, a considerat planeta ca fiind un bun cu dimensiune infinită, deci cu resurse infinite, care-mi permite să extrag energie din pământ, să fac lucruri pe care apoi să le transform după ce le folosesc, în deșeuri. Dacă planeta ar avea o dimensiune nelimitată, ar funcționa. Iau din pământ, folosesc și arunc, iau, folosesc și arunc.

Dar odată cu creșterea populației și cu creșterea nevoilor pe care le avem am realizat că, în realitate, pe de o parte, ne epuizăm resursele și pe de altă parte, creștem deșeurile. Așa că acum trebuie să gândim print-o optică a resurselor limitate și, prin urmare, trebuie să profităm la maximum de ele și să nu le irosim atunci când le folosim, să încercăm să reciclăm în loc să le aruncăm. Vorbim astăzi despre o altă tranziție de la o economie liniară la economia circulară. Aceasta înseamnă că iau resursa, construiesc un produs, cum ar fi o mașină pe care o folosesc și apoi devine deșeu.

În acest fel însă, se golește sursa și se acumulează deșeuri. În natură însă nu este așa. .Natura este o economie circulară, deoarece copacul crește, se dezvoltă, moare. Dar deșeurile de copaci devin humus, adică substanță utilă pentru creșterea de noi plante.

Acest concept îl folosim foarte mult în tehnologie și se numește Life-Cycle Assessment, LCA (evaluarea ciclului de viață), adică trebuie să evaluăm impactul a tot ceea ce facem luând în considerare întregul ciclu de viață a produsului, de la producție la folosință și reciclare astfel încât chiar și atunci când am terminat de folosit mașina noastră, materialele din acest autoturism nu ar trebui aruncate, ci reutilizate pe cât posibil pentru a construi mașini noi inspirate de modelul circular al naturii.

Dumneavoastră învățați generații de tineri, in urma noastră vin generațiile viitorului și aș vrea să știu dacă ascultă, este interesată? Practică discursul acesta împotriva risipei mai mult decât alte generații sau nu?

Îi aud adesea pe colegii mei vorbind de rău despre tineri ca și cum nu prea ar fi interesați de lucrurile care contează. Eu nu cred deloc asta. Am constatat că tinerii sunt extrem de interesați de viitorul lor, de viitorul planetei lor și al mediului înconjurător, pe care îi vor avea ei și copiii lor. Acest lucru îl pot spune atât în calitate de părinte, pentru că urmăresc și generația de colegi ai copiilor mei unde am găsit o mare conștientizare în generația de adolescenți, dar și la studenții mei care sunt un pic mai mari, pentru că predau  la universitate la anii 3, 4 si 5, așa că toți au cel puțin 23 de ani.

Toți sunt extrem de sensibili la problemele de mediu și prin urmare, extrem de receptivi la acest subiect. Din acest punct de vedere sunt foarte optimist.

Împreună, devenim conștienți că putem face alegeri mai verzi în fiecare zi. Energia vine de la oameni. Acest text face parte din proiectul editorial VERDE, realizat împreună cu Societatea Omului Sănătos și platforma habits by Republica. Proiectul VERDE este realizat cu sprijinul CEZ România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp