Iată ce a constatat ministrul Dragoș Pîslaru după ce s-a uitat cu atenție la numărul asistaților social: „Asta nu mai înseamnă că ți se pare, că s-ar putea..."

„Am constatat că în România există foarte mulți oameni care iau beneficii nemeritat, nu neapărat din vina lor, ci pentru că sistemul o permite. Fie pentru că există înțelegeri între cei care le dau și beneficiari, fie pentru că beneficiarii au constat că merge și pot să le obțină, fie pentru că nimeni nu s-a dus în teren să îi verifice dacă ei chiar există sau sunt plecați în străinătate, fie pentru că există niște erori administrative”, spune ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru. 

Inspectorii sociali au descoperit, de pildă, că un ieșean primea ajutor social deși avea în cont 200.000 de lei, în județul Covasna există situații în care locuitorii beneficiază de ajutor social, deși au mașini mai noi de 10 ani, înmatriculate în Ungaria, în Olt, 60 de familii primeau alocație pentru susținerea familiei deși aveau în posesie autovehicule mai noi de 10 ani. 

În anul 2015, prin sistemul de asistență socială au fost încasate în mod necuvenit 33,5 milioane de lei, arată datele furnizate de Minsterul Muncii la solicitarea Republica.ro. 

„Când resursele de asistență socială pe care le ai în sistem, mai ales în sistemele marginalizate, nu-ți permit să ai asistenți sociali cu studii superioare și iei lucrători sociali, aceștia nu fac anchete în teren, ci întocmesc documente din birou. Există mai multe cauze pentru care persoanele au beneficii necuvenite. Unele te duc spre faptul că sistemul este fraudulos, altele pentru că sistemul nu a fost optimizat ca resursele să ajungă mai degrabă la cei care cu adevărat au nevoie de ele”, susține ministrul Muncii.

Dragos Pîslaru vorbește despre un sistem „discreționar” în sistemul de acordare a beneficiilor. 

„Există un sistem discreționar al persoanele care împing mai apoi dosarele către autoritatea de plată, fără a avea pe cineva în spate care ar putea să îi deranjeze. Și aici, bineînțeles, e un sistem în care lucrurile se acopere: dacă eu controlez autoritatea care ar avea posibilitatea să mă acopere pe mine, dacă eu sunt într-un pardid și partidul meu controlează și ministerul care are în subordine autoritatea de control și eu am nevoie în comunitate de anumite lucruri, voturi, să zicem, atunci eu nu am cum să fiu controlat de altcineva. Mai pot să fiu controlat de Curtea de Conturi, dar ei nu se vor duce pe teren”, spune Dragos Pîslaru.

În 2013, când s-au încrucișat bazele de date în care se aflau numele celor care primeau beneficii cu cele ale altor autorități, au apărut 181.179 de suspiciuni de fraudă, din care au fost confirmate 26%, arată datele de la Ministerul Muncii. În 2014, din 63.022 suspiciuni s-au confirmat 27%, iar în 2015 din 486.297 suspiciuni de fraudă, au fost confirmate, în cadrul unor controale tematice, unor controale inopinate sau ale Curții de Conturi, 17%, adică 82.670 de cazuri. Din calculele Ministerului Muncii, sumele încasate necuvenit din sistemul de asistență socială s-au ridicat anul trecut la 33,5 de milioane de lei. 

„Când tu ai pe masă cifre de tipul ăsta și vezi că e vorba de zeci de mii de oameni, asta nu mai înseamnă că ți se pare, că s-ar putea.... Această situație era cunoscută, era în atenția miniștrilor și ce s-a făcut în 2014? În loc să întărească Inspecția Socială, ca mecanism de control, au unit-o cu Inspecția Muncii. Din 2225 de posturi cât avea în 2006, a ajuns în 2016 la 1.409 posturi, deși serviciile sociale s-au diversificat”, afirmă Dragoș Pîslaru. În județul Olt, de exemplu, sunt 4 inpsectori si 133.129 de beneficiari, care primesc de la venit minim garantat la alocație pentru copii. 

Vorbim însă nu doar de beneficii, ci și de servicii sociale. 

„Ministerul Muncii este autoritatea de certificare, de autorizare, a serviciilor sociale. În esență, ministerul are niște standarde și acreditează, respectiv licențiază aceste servicii, care sunt destul de bine plătite și sunt inclusiv externalizate către privați. Dacă vrei ca atunci când acreditezi să ai putere absolută și nimeni să nu mai poată vedea ce s-a întâmplat cu serviciul respectiv, tot ce trebuie să faci este să scoți din joc prerogativele Inspecției Sociale, cu care te poți trezi că îți controlează calitatea serviciilor. Am avut în acest an cazuri cum a fost cel de la Endemedica Bragadiru (n.r. în care tinerii cu dizabilități duceau o viață de coșmar). Acolo, Primăria sector 3 a externalizat către o firmă privată partea legată de persoane cu diabilități și în momentul în care am văzut ce se întâmpla, ne-am luat cu toții cu mâinile de cap. Acest caz este tipic și este motivul pentru care inspecția socială a fost ținută la foc mocnit, fără prerogative”, declară ministrul Muncii. 

Miercuri, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență pentru aprobarea statutului special al funcției publice de inspector social. Aceasta acordă inspectorului social un statut asemănător cu cel al altor corpuri de control, stabilește un sistem unitar de sancțiuni, dar și noi criterii de integritate. „Am creat prin statut posibilitatea să se facă mai multe tipuri de controale față de câte se făceau până acum, am creat posibilitatea să se colaboreze cu celelalte instituții într-un mod care să aibă o lege în spate. Am creat anumite incompatibilități, care merg mai departe de incompatibilitățile ANI, inclusiv că acest for nu poate fi condus de o persoană care să nu fi lucrat în inspecție socială timp de cinci ani, ca să ne asigurăm că nu vine la anul cineva care își numește șeful de cabinet. Și am mai făcut ceva important: dăm voie inspectorilor sociali să facă evaluări în afara granițelor în comunitățile de români. Noi, statul, în anul de grație 2016, nu aveam niciun cadru prin care să ne interesăm într-un mod legitim de comunitățile de români din afară, în limita acordurilor bilaterale”, spune ministrul Muncii.

Potrivit lui, cazurile de fraudă aruncă un semn de întrebare asupra întregului sistem de asistență socială. „Nu se mai poate în acest moment să vezi că există aceste probleme și să nu reacționezi. Pe noi ne interesează ca cei care sunt cu adevărat vulnerabili în țara asta să primească ceea ce li se cuvine și ceea ce au nevoie. Și cei care primesc servicii și au nevoie să nu fie băgați în aceeași găleată cu cei care abuzează sistem. Nu că nu există persoane care abuzează de sistem, pentru că ele există. Dar generându-se această dezbatere în zona publică, se creează un semn de întrebare față de un întreg sistem de asistență în care sunt oamnei care cu adevărat au nevoie se sprijin și care se pot trezi că planează și asupra lor suspiciuni”, crede Dragoș Pîslaru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp