Foto: Inquam Photos / George Călin
Atac asupra risipei bugetare, companiilor de stat ineficiente, conducerilor supraremunerate, haosului fiscal și risipei din sănătate. Premierul Ilie Bolojan a prezentat vineri măsurile care ar urma să fie incluse în al doilea pachet fiscal, axat pe închiderea companiilor de stat neprofitabile, plafonarea indemnizațiilor pentru conducere, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, auditarea numărului de angajați și reformarea ANAF.
Ilie Bolojan are în vizor și băncile de stat cu randamente sub media pieței și salarii foarte mari, dar și companii precum Metrorex și CFR Călători, care funcționează cu subvenții masive.
Legislația urmează să fie modificată astfel încât numărul de societăți care sunt gestionate de AMEPIP - Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice - să scadă de lă 1400 de societăți, la circa 200, cele relevante pentru economia românească.
Bolojan a anunțat și măsuri pentru reducerea risipei din sănătate, unde cheltuielile au crescut semnificativ, precum și pentru creșterea încasărilor bugetare prin digitalizarea ANAF și a avertizat că aplicarea acestor măsuri va însemna un conflict deschis cu cei care au beneficiat de privilegiile actuale.
„O altă componentă a acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale și, în general, măsuri pentru a ne încasa veniturile. Cum ne-au spus și cetățenii, înainte de a majora taxe, ar fi bine să vi le încasați pe cele pe care le-ați stabilit deja, pentru că nu le încasați cum trebuie. Așa este. Important e să ne creștem gradul de încasare, nu putem face asta de pe o zi pe alta, pentru că sunt fenomene care s-au acumulat de ani de zile”, a spus Ilie Bolojan.
Principalele declarații:
Un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar majoritar e statul. De la pierderile pe care le au rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. O bună parte din activele acestor companii sunt mult sub potențialul pieței și mult sub ceea ce s-ar putea obține.
Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori.
Indicatorii de performanță trebuie să îi facă pe cei din conducere să se zbată din greu să-i îndeplinească.
Fiecare ban pe care îl pierdem printr-o guvernare mediocră înseamnă milioane de euro pentru România.
Nu va fi ușor. această negociere va putea avea loc, dacă oamenii își dau seama într-adevăr că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm în război cu ei. Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate față de performanțele pe care le asigură.
„Băncile noastre de stat, cu salarii de peste 20.000 de euro net, realizează randamente la jumătate față de băncile competitoare”
Vă dau două exemple: unul din indicatorii bancari după care poți să judeci o bancă e randamentul capitalului, băncile noastre de stat, cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete și CA-uri la indemnizația maximă, realizează randamente la jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului
CFR sau Metrorex beneficiază de subvenții. În fiecare an statul român le subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători din total cifră de afaceri are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, pragul de subvenționare e în medie între 30 și 50%. În Marea Britanie toate companiile funcționează fără subvenție.
„Noi suntem în situația care cu 80% din buget subvenție abia terminăm anul pe 0”
În România, companiile private care sunt subvenționate după niște criterii similare cu cele ale CFR realizează profit, iar noi suntem în situația care cu 80% din buget subvenție abia terminăm anul pe 0. E simplu să stai cu salarii mari și să aștepți la Guvernul să îți mai dea în a doua jumătate a anului un miliard”.
„Nu există niciun entuziasm la ANAF să se facă digitalizarea”
O altă componentă este modificarea legislației fiscale. Așa cum ne-au spus oamenii așa este - înainte să creștem taxele, ar trebui să creștem și gradul de încasare.
Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele - în construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă
Trebuie să fie indicatori de performanță la cei care fac controale.
E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm la ANAF să se facă digitalizarea. Pentru că atunci se vede unde sunt problemele. Așa, dacă e un deșert de informații, eficiența controalelor e foarte redusă.
E un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna.
„Avem arierate enorme. Se pune întrebarea cum nu le-am văzut/ Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale”
Sunt probleme în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și indicatori de performanță cuantificabili.
Avem arierate enorme. Se pune întrebarea cum nu le-am văzut.
Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani.
Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.
„E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului”
În urmă cu 10 ani ponderea acestor cheltuieli din veniturile statului erau 11% acum au crescut la 14 - 16%. Înseamnă niște sume foarte mari. 2021: 49 de miliarde, 2022: 54 de miliarde, 2023: 59 de miliarde, 2024: 73 de miliarde, 2025, vara asta estimat: 77 de miliarde.
La întâlnirea cu președintele Casei și ministrul Sănătății am fost informat că avem nevoie de încă 14 miliarde pentru a încheia acest an pentru că din martie nu se mai achită sumele complete. Se achită doar partea de salarii, dar la toate celelalte capitole avem arierate importante.
Dacă continuăm tot așa, ceea ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau acciza la motorină se duce pe aceste suplimentări și nu doar că nu ne vom echilibra bugetele și le vom continua așa cum au fost până acum. Acest nivel se apropie de cel din pandemie.
Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%.
Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate.
„Nu te poți îmbolnăvi programat în număr atât de mare”
Avem concedii medicale extinse. Dacă vă uitați la statistici o să vedeți că avem niște punți în perioadele critice între sărbători.
Se vede un vârf de concedii programate exact patru zile. Nu te poți îmbolnăvi programat în număr atât de mare.
Avem un număr de analize paraclinice foarte extinse, RMN-uri, CT-uri, unele justificate, dar melanjul dintre public și privat a făcut ca în ultimii ani să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile.
Casele de Sănătate și DSP-urile trebuie să treacă de la perspectiva de spectator - sau mai rău, complice - la cea de regulator și apărător al statului.
Pensionare prea rapidă a magistraților
Avem o pensionare prea rapidă a magistraților. Se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani, mi-am propus, dar nu am reușit, o să o caut să-i duc un buchet de flori, tot respectul pentru ea.
De ce se întâmplă asta? Există o durată de 25 de ani după care te poți pensiona. E evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona: 30 - 35 de ani, astfel încât să nu fie departe de vârsta standard de pensionare care e 35 de ani.
În câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile.
O altă componentă este nivelul pensiei. Există o prevedere interesantă: pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Ce înseamnă un salariu brut? Unul net + 40 -50%. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. De fapt, pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva într-un sistem public ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net. E o prevedere bună, corectă și cinstită.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.