
Sursa foto: transgaz.ro
La începutul secolului al XIX-lea, în inima României, un grup de ingineri vizionari și muncitori din Ploiești se pregătea să scrie istorie. Cu mâinile lor, au construit prima rafinărie modernă din lume, o structură modestă, care însă avea să pună România pe harta globală a energiei și să schimbe pentru totdeauna cursul industriei petroliere.
Mai multe astfel de exemple mă încurajează să spun că România a fost, de-a lungul timpului, un adevărat pionier în domeniul energiei, contribuind la dezvoltarea globală prin inovații și realizări de prim rang. De la prima rafinărie modernă din lume, la utilizarea gazelor naturale pentru iluminatul public și testarea reactoarelor nucleare CANDU, România a demonstrat în repetate rânduri capacitatea sa de a se afla în avangarda tehnologică. Aceste realizări istorice vorbesc încă o dată în favoarea potențialului uriaș pe care îl deține țara noastră în domeniul energetic:
1. Prima rafinărie modernă din lume (1856)
Rafinăria de la Ploiești: În 1856, România a construit, la Ploiești, prima rafinărie modernă din lume. Aceasta a marcat începutul industriei petroliere la nivel global, punând România pe harta energetică a lumii. Rafinăria a fost una dintre primele unități capabile să rafineze petrolul în produse utilizabile, cum ar fi kerosenul, care a fost utilizat pentru iluminatul public.
2. Prima țară din lume cu o producție de petrol înregistrată oficial (1857)
Producția de petrol: În 1857, România a devenit prima țară din lume care a avut o producție de petrol înregistrată oficial la nivel național. În acel an, țara noastră a produs aproximativ 275 de tone de petrol, în principal din zona Ploiești, iar această activitate a fost documentată și raportată în statisticile internaționale, un fapt unic pentru acea perioadă.
3. Prima utilizare a gazelor naturale pentru iluminat public (1911)
Mediaș, Transilvania: În 1911, orașul Mediaș din Transilvania a devenit primul oraș din Europa și unul dintre primele din lume care a folosit gazele naturale pentru iluminatul public. Aceasta a fost o realizare notabilă în utilizarea resurselor energetice locale și a demonstrat potențialul gazelor naturale în industria energetică.
4. Centrala hidroelectrică de la Bicaz (1960)
Barajul Bicaz: Cunoscut și sub numele de Hidrocentrala „Stejaru”, Barajul Bicaz a fost unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie din Europa de Est la momentul construcției sale. Finalizată în 1960, centrala a fost una dintre primele mari hidrocentrale construite în România și a demonstrat capacitatea țării de a utiliza energia hidroelectrică pe scară largă.
5. Primele testări pentru reactoare nucleare CANDU (1978)
Centrala Nucleară de la Cernavodă: România a fost prima țară din lume, în afara Canadei, care a început construcția unei centrale nucleare bazate pe tehnologia CANDU. În 1978, România a început testarea reactoarelor nucleare de tip CANDU, care utilizează uraniu natural ca combustibil și apă grea ca moderator, marcând un moment important în utilizarea energiei nucleare la nivel global.
6. Competitor pentru poziția de lider în producția de hidrogen albastru
Producția de hidrogen albastru: În prezent, România este bine poziționată pentru a deveni un lider în producția de hidrogen albastru, utilizând rezervele sale de gaze naturale. Acest tip de hidrogen produs prin reformarea gazelor naturale cu captarea și stocarea carbonului este considerat o soluție intermediară crucială în tranziția către energie verde.
7. Inovații în stocarea energiei
Tehnologii de stocare a hidrogenului: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ICSI) din Râmnicu Vâlcea a fost la vârful cercetării internaționale în domeniul stocării energiei, în special a hidrogenului. Aceste inovații joacă un rol esențial în dezvoltarea sistemelor energetice durabile la nivel global.
8. Proiecte smart grid de pionierat
Rețele electrice inteligente: Începând cu anul 2010, România a fost printre primele țări din Europa Centrală și de Est care a implementat proiecte pilot pentru rețele electrice inteligente (smart grid). Aceste proiecte au demonstrat capacitatea de integrare eficientă a surselor de energie regenerabilă în rețeaua națională și au pus bazele pentru o distribuție mai eficientă și flexibilă a energiei.
Într-o lume în care schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre, trecutul inovator al României nu poate fi doar o sursă de mândrie națională, ci și un punct de plecare pentru acțiuni curajoase și vizionare. Astăzi, în fața unei crize ecologice globale, țara noastră are ocazia de a scrie un nou capitol, unul în care energia verde devine nu doar o opțiune, ci o necesitate absolută.
Pentru a atinge un astfel de obiectiv ambițios, este nevoie de o viziune clară, determinare și perseverență de neclintit. Tranziția energetică nu este doar despre tehnologie, ci și despre angajamentul politic, economic și social de a construi un viitor durabil. Indiferent de cine vine la guvernare, România trebuie să continue să investească în infrastructura verde, să susțină inovația și să creeze un cadru legislativ favorabil dezvoltării energetice.
Timpul nu așteaptă. Fiecare zi în care rămânem captivi în paradigmele vechi este o zi pierdută pentru viitorul nostru și al generațiilor care vin. România poate redeveni un pionier, nu doar în Europa, ci la nivel global, dar acest lucru depinde de deciziile pe care le luăm acum. Avem resursele, avem istoria, dar avem oare și determinarea necesară? Este momentul să ne trezim din amorțire și să transformăm potențialul într-o realitate sustenabilă, durabilă și inovatoare. Într-o lume în care energia verde va dicta supraviețuirea economiilor și a ecosistemelor, România poate și trebuie să fie în prima linie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dunstan A. E., Nash A. W., Brooks B. T., Tizard H., The Science of Petroleum; Vol. I, London, New York, and Toronto: Oxford University Press, 1938.
pag,47 a documentului:
http://dspace.bits-pilani.ac.in:8080/xmlui/handle/123456789/6969
Pe pag. 49 a documentului menționat se vede că până în 1863, doar România și Statele Unite ale Americii exploatau petrol. În 1863 a începtul exploatarea petrolului și în Rusia(menționată în tabel ca U,R.S,S)
Iar pe pag. 202 este menționată existența de tuneluri de exploatare a petrolului la Lucăcești, jud. Bacău din anul 1850(acolo apare 1650, dar eu consider că e o greșeală de tipar).
Iar începând cu pag,105 a documentului de mai jos avem o detaliere a resurselor petroliere din România:
Dunstan A. E., Nash A. W., Brooks B. T., Tizard H., The Science of Petroleum; Vol. II London, New York, and Toronto: Oxford University Press, 1938.
http://dspace.bits-pilani.ac.in:8080/xmlui/handle/123456789/7047
Idei rupte de realitate și de nevoile REALE ale cetățenilor, ca orice stângist care se respectă!
Hidrogen albastru? O gluma buna si multa maculatura.
Stocarea energiei? Pai a dat guvernul o dispozitia ca toti prosumatorii sa-si minteze capacitati de stocare!
Retele "smart-grid"! Sa ne spuna onor decidentii politici si executantii (specialisti in nimic) care-i ultima retea de distributie construita in Romania! Smart sau model clasic....
Asteptam cu nerabdare cheltuirea celor 158 de milioane USD pe studii de fezabilitate pentru minireactoarele care inca nu au fost fabricate si testate.
Aferim!