În câte filme românești se mănâncă, de fapt, ciorbă? Anatomia unui mit

foto captura youtube  „Polițist, adjectiv”

„Nu mă uit la filme românești pentru că nu vreau să văd încă unul în care se mănâncă ciorbă”. De câte ori nu ați auzit sau folosit scuza asta, ori de câte ori ați fost provocați să vedeți un film autohton? Ciorba din filmele românești a devenit, în ultimii 15 ani, unul dintre cele mai puternice clișee asociate producțiilor de la noi, metafora pentru cadrele lungi și plictisitoare, pentru poveștile realiste și gri, pretextul pentru a refuza din start un film românesc. Ciorba, iubită de români în farfurie, dar urâtă de aceiași români pe marile ecrane. Cum s-a ajuns aici, cât din ciorba din filme e zarzavat și cât mit? Am aflat dintr-o discuție foarte interesantă de la festivalul Anonimul, care are loc an de an în Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe.

În realitate, sunt foarte puține filme românești făcute după anul 2000 în care se mănâncă ciorbă. Câte sunt, de fapt?

“Vreo 7 sau 8, începând cu Noul Val, de la Cristi Puiu cu «Moartea domnului Lăzărescu» (2005) până în prezent, în condițiile în care se fac zeci de filme în fiecare an. Astea sunt toate”, spune Monica Felea, distribuitor de film, Bad Unicorn. 

Ducând calculul Monicăi și mai departe, rezultă că doar 1% din filmele românești conțin scene în care actorii mănâncă ciorbă. Un procent extrem de mic comparativ cu forța clișeului. De unde a pornit?

“Toata povestea cu ciorba din filmul românesc e din «Polițist, adjectiv» (2009) și i-am zis lui Corneliu Porumboiu: «E numai din vina ta!»”, a explicat Monica Felea.

“Asta e o preconcepție majoră pe care a lansat-o domnul Porumboiu cu celebra lui ciorbă, dar ciorba nu am inventat-o noi. Să ne aducem aminte de finalul de la «Moscova nu crede în lacrimi», acolo actorul mănâncă ciorbă 3 minute și cineva stă și se uită la el în bucătăria clasică rusească a anilor ‘80”, spune Emanuel Pârvu, actor și regizor a 3 lungmetraje („Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor”, „Marocco” și „Trei kilometri până la capătul lumii”).

Tot Emanuel Pârvu recunoaște că nu a mâncat niciodată ciorbă în filmele în care a jucat de-a lungul anilor, și că nici actorii din filmele sale nu au fost nevoiți să facă asta.

“Actorii din filmele mele mănâncă gogoși, pește, beau vitamine, mănâncă pizza, Nutella cu biscuiți, în «Meda» mănâncă jumări cu ceapă.”

Așadar, în 2024, ciorba a dispărut de tot din filmele românești și a fost înlocuită de pizza, burgeri sau gogoși, plimbări lungi, așteptatul în stația de autobuz sau metrou sau schimbatul posturilor tv din telecomandă, dar sintagma este în continuare folosită.

“În filmele de artă e nevoie de cadre lungi în care personajul se plimbă, sau privește în zare sau mănâncă 2-3 minute o ciorbă pentru a-ți da timp ție, ca spectator, să procesezi emoția sau informația, să îți dea voie să îți așezi niște lucruri”, explică Monica Felea.

Deci da, există un echivalent al ciorbei în filmele de autor românești și europene, dar asta nu înseamnă că scuza care funcționa acum 10 ani este încă valabilă în 2024.

“Vino, uită-te și alege-ți! E imposibil să nu îți placă ceva”

În acest moment, în România se fac filme de gen, animații, horror-uri, thrillere, comedii, comedii de public, comedii comerciale și de autor. Iar noul val care se conturează nu seamănă cu nimic din ce s-a făcut până acum. E suficient să te uiți la cum arată debuturile tinerilor cineaști de la festivalurile de film.

“Asta le spun celor care invocă ciorba: «Vino, uită-te și alege-ți! E imposibil să nu găsești ceva care să îți placă și cu care să rezonezi»”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp