Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

În căutarea „bărbaților adevărați”. Limbajul comun al dictatorilor

Salutul lui Elon Musk

Foto: Angela Weiss / AFP / Profimedia

Salutul cu care s-a făcut de râs recent miliardarul Elon Musk nu a fost inventat nici de romani, nici de Hitler. Mâna dreaptă aruncată înainte ca o sabie care taie aerul şi arată direcţia nu însoţea fraza latină “Ave imperator, moritori ti salutant”. De altfel, dacă îl vom citi pe Suetoniu, vom afla că aceasta era formula pe care o rosteau gladiatorii în faţa împăratului înainte de a se arunca în lupta din arenă. Cu alte cuvinte, era un omagiu pe care aceşti sclavi care se pregăteau să moară îl aduceau cezarului. Cetăţenii romani, oameni liberi, nu îl foloseau.

Crearea acestui gest trebuie să o căutăm în modernitate şi, mai precis, în aventura celor o mie de soldaţi italieni conduşi de scriitorul Gabriele D’Annunzio. În 1919, italienii revendicau de la Habsburgi Rijeka, însă delegaţia Romei la Conferinţa de Pace de la Paris nu reuşea să convingă puterile învingătoare că acest oraş astăzi croat se cuvenea Regatului Italiei şi nu celui al Sârbilor, croaţilor şi slovenilor. Aşa că intelectualul D’Annunzio, graţie puterii sale de convingere şi faptului că fusese unul din eroii italieni din Primul Război Mondial, în fruntea a o mie de veterani ai conflictului de-abia încheiat, a luat misiunea cuceririi Rijekăi (Fiume, pentru italieni) pe cont propriu. Şaisprezece luni a condus D’Annunzio oraşul, în ciuda presiunilor venite de la toţi, inclusiv de la guvernul italian care, până la urmă, a bombardat sediul guvernului din Fiume. Fiind singuri împotriva tuturor, oamenii lui D’Annunzio aveau nevoie de un moral ridicat, iar intelectualul italian, un retor desăvârşit, a ştiut să-şi însufleţească legionarii nu doar prin fapte, ci şi prin discursuri înălţătoare. Salutul pe care noi îl numim astăzi “roman” a fost creaţia sa.

D’Annunzio a fost un model pentru Mussolini, acesta copiindu-i faimosul salut. Obsedat să redea italienilor gloria romană de odinioară, Benito a încercat mereu, de la discurs şi până la felul cummergea ori saluta, să arate ca un bărbat neînfricat, care, în slujba patriei, acţionează mereu fără să stea pe gânduri. Iar salutul acesta a devenit “marcă înregistrată”.

Dictatorul italian a fost o sursă de inspiraţie pentru ceva mai tânărul Adolf Hitler, care preluase puterea în Germania la un deceniu de când Mussolini devenise premier şi luase Italia pe persoană fizică. Aşa că multe dintre ideile şi comportamentele sale l-au influenţat pe Hitler, obsedat, la rândul lui, să redea Germaniei gloria de odinioară (aşa-i că e cunoscută sintagma în România de astăzi?) şi, personal, să demonstreze bărbăţie.

Probabil că aşa-numitul “salut roman” este unul dintre cele mai macho gesturi prin care un conducător transmite mulţimilor de adulatori că este liderul providenţial care ştie ce vrea şi poate să-și înfăptuiască promisiunile. După decenii în care am avut politicieni care au făcut din respect și dialogul cu alegătorii un titlu de glorie, a venit vremea ca mulţimile să se sature de compromisuri politice şi decizii luate după îndelungi analize. Probabil că nu e în firea noastră să măsurăm de trei ori şi să tăiem o dată. Sau, după o perioadă de istorică de echilibru, e firesc să ne dorim oameni de acţiune.

Din păcate, când vrei doar certitudini, fără să-ţi mai baţi capul şi să pierzi vremea cu dileme şi analize, primeşti în schimb dictatori pentru care principiile de drept şi bunacuviinţă sunt lăsate deoparte. Doar le-am cerut atitudine hotărâtă, nu?

După optzeci de ani de la sfârşitul celei mai sângeroase perioade din istoria omenirii, căutăm aceeași tipologie de lideri care au creat cumplitele conflicte ale secolului XX. Aşa că asemenea gesturi oribile le vom vedea din ce în ce mai des. Nu trebuie să le asociem cu nazismul, ci cu obsesia tuturor autocraţilor şi dictatorilor lumii de a demonstra că sunt cei pe care i-am votat, nişte bărbaţi adevăraţi. Psihologii cred că pot să le descrie mai bine decât mine lipsurile și localizarea lor fiziologică.

Din păcate, de la gesturi şi vorbe până la fapte e o distanţă de doi-trei ani.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IraM check icon
    Dezinformare ieftina. Stop cadru pe un video care arata clar ca nu s vorba de un salut. Au facut la fel si cu Meloni si cu Trump.
    La cei cu fruntea ingusta merge. Merge orice.
    Sunt pe net poze cu toti politicienii, de la stanga la dreapta, in ipostaze identice. Toate false.
    Neinformare si dezinformare
    • Like 1
    • @ IraM
      mg check icon
      ..bine domnule Fruntelată, stai jos.. :))
      • Like 1
    • @ mg
      IraM check icon
      Inteleg ca nu iti place.
      Totusi am dreptate...
      • Like 1
    • @ IraM
      mg check icon
      ..desigur.. Totuși, o validare din partea altora, nu strică.. :))
      • Like 0
  • andrei andrei check icon
    asa de nazist si fascist e salutul facut de musk ca pana si prim ministrul israelului a zis ca nu e nimic. daca vreun democrat facea semnul toata presa tacea din gura. doar pentru ca musk e cu trump toti sar pe el.


    unde erau articolele despre cum biden e senil? sau ca si-a gratiat fiul pentru cate ilegalitati a facut? abia a trecut prin toat apresa din romania si poate poate a fost un articol micut pe republica.

    rusine ca va numiti jurnalisti
    • Like 4
  • mg check icon
    ..din păcate pentru noi, oamenii ăștia de acțiune au iscat o droaie de războaie, culminând cu cele două mondiale.

    Din păcate (doar pentru ei..) Hitler și Mussolini au plătit scum lipsa de chibzuință.. Iar cei care i-au aplaudat/urmat au avut parte de multă suferință.

    Altfel, mă-ndoiesc că Elon Musk a vrut să-l copie pe D'Annunzio. Nici nu cred c-a auzit de el .
    În teribilismul lui infantil, ne-a dat cu tifla nouă, celor care suntem conștienți de faptul că nazismul și fascismul, au fost niște nenorociri care n-ar trebui să se mai repete vreodată, pe Pământ, pe Marte, sau aiurea..
    • Like 2
  • Saltul respectiv a fost catalogat de salut fascist. Nici roman, nici nazist. Apoi s-a folosit - pentru o anumită parte a populației- salut roman. Dar Mussolini chiar dacă s-a inspirat din retorica și gestul marelui scriitor-dar fascist, D”Annuntio la bază a stat ca simbolistică tot salutul roman. Apoi este epoca marilor paranoici. Dacă în America este adulat un individ ca Trump ce să ne mirăm că în Europa - și în România sunt aduși la putere personaje asemănători „marelui democrat„ Trump. La noi , boala se manifestă la personaje din tot spectrul politic și social. Oricum noi avem o tradiție de a glorifica aceste specimene . Vezi marele conducător, Ceaușescu și nevasta acestuia „savant de renume internațional” Deci .... exemple le vom găsi cu ușurință....
    • Like 2
  • Silver check icon
    Sub umbrela lui Trump,din păcate o să avem în acest specimen furtuna perfectă.
    • Like 0
  • Da, psihologia are multe de spus în cazul noilor lideri ce apar. Din păcate glasul psihologilor nu se aude sau se aude foarte timid. Ore să fie timorați de acesti "masculi macio"?
    • Like 2
  • RazvanP check icon
    Europa nu are nevoie de lideri, Europa vrea liderxi!
    • Like 2
    • @ RazvanP
      mg check icon
      .. :)) asta e de la agenția China nouă..?
      • Like 1
    • @ mg
      RazvanP check icon
      Nah, de la "unitate în diversitate", motto-ul UE! ;)
      • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult