Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Bye-bye, Mark Zuckerberg, welcome Elon Musk!

Două sondaje recente arată că tinerii între 20 și 30 de ani (eșantion reprezentativ din generația pe care sociologii au numit-o ,,millenials”) sunt mai degrabă interesați de a finanța, identifica și/sau crea următorul startup de tip Tesla sau SpaceX, decât de a pune bazele următorului Facebook sau Twitter.

Global Shapers Annual Survey, comandat de World Economic Forum, a adunat opțiunile a peste 1.000 de tineri din 125 de țări și 285 de orașe, cu vârste între 20 și 30 de ani, cu privire la liderul pe care îl admiră cel mai mult. 

Concluziile sondajului - în materie de antreprenori - au fost neașteptate: Elon Musk ocupă locul 3 în preferințele tinerilor, cu 13.2% din voturi, în timp ce Bill Gates, Richard Branson și Steve Jobs ocupă locurile 5, 7, respectiv 8, cu sub 10% din preferințele generației millenials

De remarcat că Mark Zuckerberg (co-fondator și CEO Facebook), Sergey Brin și Larry Page (co-fondatori Google), Jeff Bezos (Amazon, Blue Origin), Tim Cook (CEO Apple Inc.) sau Jack Dorsey (Twitter) nu apar în preferințele generației millenials.

(clic pe imagine pentru a mări)

Un alt studiu, realizat de MaRS Discovery District, arată că aceeași grupă de vârstă nu e interesată de a finanța, descoperi și/sau crea noi startup-uri de tip Facebook, ci mai degrabă de a pune pe picioare startup-uri asemănătoare celor deținute de Elon Musk. Astfel, 17.7% dintre tineri au spus că ar fi interesanți să finanțeze următorul Tesla, în timp ce doar 10.2% dintre ei ar finanța următorul Facebook.

(clic pe imagine pentru a mări)


Motivația oferită de marea majoritate a respondenților a fost următoarea: la scară globală, Facebook ne-a ajutat să fim mai conectați unii cu alții, dar, în același timp, ne-a îndepărtat din ce în ce mai mult de comunicarea reală, autentică. Pe de altă parte, companii precum Tesla, Solar City și SpaceX urmăresc să schimbe lumea în mai bine, prin aducerea pe piața mainstream a unor concepte precum energie regenerabilă sau reducerea costurilor pentru explorare spațială.

MaRS Discovery District i-a întrebat pe tineri și pe cine ar alege ca mentor. Mark Zuckerberg a fost preferat de 15% dintre respondenți, în timp ce 32% dintre aceștia au răspuns că l-ar alege pe Elon Musk, urmat de Bill Gates (23.81%). Surprinzător e că Tim Cook (CEO Apple Inc.) și Larry Page (cofondator Google) nu au atins nici măcar 5%. 

(clic pe imagine pentru a mări)


Același studiu a prezentat, potrivit Silicon Beat, încă o concluzie neașteptată: pentru majoritatea tinerilor, noțiunea de „dream job” nu mai e sinonimă cu companiile care activează în industria social media (precum Facebook), ci cu valul nou de companii care inovează în domeniul realității augmentate (33.12%) și al inteligenței artificiale (28.3%).

(clic pe imagine pentru a mări)


De ce l-a înlocuit, deci, generația millenials pe Mark Zuckerberg cu Elon Musk în topul antreprenorilor pe care îi admiră? Putem specula că răspunsul ține atât de modelul de antreprenor pe care cei doi îl reprezintă (Zuckerberg e produsul unui cuib tech, ambasadorul modelului Silicon Valley, Musk e modelul diametral opus), cât și de millenials în sine - o generație despre care sociologii, psihologii, angajatorii și publicitarii spun că nu o înțeleg pe deplin. E o generație „ciudată”, spun sociologii, citați de Fast Company, pentru că nu are nimic în comun nici cu generația Baby Boomers și nici cu Generația X sau Z. Millenials nu îi admiră pe liderii care creează pattern-uri, ci pe liderii care distrug pattern-uri. Zuckerberg e antreprenorul-creator. Elon Musk e extrema, e ceea ce Fuller ar numi un „disrupter”. (Richard Buckminster Fuller spunea: “You never change things by fighting the existing reality. To change something, build a new model that makes the existing model obsolete.”) Dincolo de asta, millenials prioritizează lucrurile diferit față de predecesorii lor. Mai precis, potrivit Inc. Magazine, tinerii cu vârste între 20 și 30 de ani spun că mai degrabă ar lucra pentru o companie care le oferă posibilitatea să schimbe lumea în care trăiesc în bine, decât pentru o companie care le oferă mai mulți bani, însă nu și oportunitatea de a contribui activ la modelarea viitorului lumii în care trăiesc.

Ok, dar atunci de ce nu alege generația millenials să lucreze pentru NASA, Boeing sau Mercedes-Benz? Atât NASA, cât și Boeing sau Benz sunt companii care – la fel ca Tesla Motors și SpaceX – creează viitorul industriilor în care activează. De ce sunt tinerii millenials fascinați doar de Tesla și SpaceX? Și – mai important – ce i-a făcut să îl înlocuiască pe Zuckerberg cu Musk?

Motivele sunt diverse și nu pot fi inventariate fără să analizăm în amănunt detaliile contextului sociologic și economic, însă le putem evidenția pe cele care nu au nevoie de analize amănunțite:

1. Spre deosebire de Zuckerberg, Musk e implicat într-o grămadă de proiecte și schimbă – chiar în timp ce tu citești acest material – fața a cel puțin cinci industrii: 

-               Aerospațială (prin SpaceX)

SpaceX a reușit să readucă în rândul tinerilor același entuziasm pe care îl aveau părinții lor în era Apollo 11 și în zilele primelor succese spațiale ale NASA. La fel ca Tesla Motors, și SpaceX a pornit la drum ca o glumă proastă a industriei aerospațiale: nimeni nu i-a dat vreo șansă. Lucrurile s-au schimbat, însă, SpaceX ajungând să câștige până și recunoașterea NASA, care, în ultimii cinci ani, a virat în conturile SpaceX peste 300 de milioane de dolari pentru operațiuni de dezvoltare și testare a sistemului de transport de încărcături al companiei. În aprilie, SpaceX a punctat și un moment istoric, care a deschis o nouă eră pentru tehnologia spațială: după patru încercări eșuate, prima treaptă a unei rachete Falcon 9 a aterizat cu succes pe o platformă marină autonomă, ghidată de o dronă, în Oceanul Atlantic. SpaceX a făcut, astfel, un pas important pentru crearea unei rachete reutilizabile care să reducă costurile lansărilor în spaţiu.

Space X

Țelurile lui Musk nu se opresc, însă, aici: Musk vrea expansiune multiplanetară. Mai precis, magnatul american vrea să bată pe timp NASA și să ducă ducă primii oameni pe Marte până la sfârșitul anului 2024. „Mi-ar plăcea să mor pe Marte. Ar fi frumos să nu mor, totuși, în urma impactului”, a glumit Musk într-un interviu recent.

-        A.I. / inteligență artificială (prin Open A.I.)

Un moment istoric a fost consemnat luna trecută în dezvoltarea inteligenței artificiale: programul A.I. AlphaGO, creat de Google, a reușit să-l învingă, la Seul, pe campionul mondial la GO, unul dintre cele mai sofisticate jocuri. Computerul a câștigat după trei ore și jumătate. Și tot luna trecută prestigiosul cabinet de avocatură BakerHostetler l-a angajat cu acte în regulă pe A.I. Ross, primul robot-avocat din lume. Această formă de inteligenţă artificială va lucra pentru cazurile de faliment al companiilor și a fost dezvoltată cu ajutorul lui Watson, celebrul super-computer al IBM, care a fost deja utilizat în domeniul medical şi a câştigat o ediţie specială a jocului televizat ”Jeopardy”. În acest context, nu e de mirare că Musk a vrut să bifeze și aceasă nișă de inovație. La Open A.I., o companie de cercetare non-profit, Musk a construit recent o „sală de gimnastică”, unde dezvoltatorii pot să își antreneze sistemele A.I. Spre deosebire de Zuckerberg, care consideră că sistemele A.I. nu poartă în ele sâmburele unui viitor sumbru, Musk (ca și Stephen Hawking, de altfel) a avertizat în nenumărate rânduri în privința pericolului cu care vine la pachet inteligența artificială. Și, dacă e să citești ultimele știri din tech, perspectiva lui Musk capătă sens: recent, un bug dintr-un joc experimental a făcut ca sistemul A.I. să creeze, pe cont propriu, arme și să înceapă să vâneze avatarurile și navele jucătorilor. 

-              Industria auto (prin Tesla Motors)

Musk pare să fie nu numai copilul lui Alan Turing și Marvin Minsky, ci și al lui Thomas Edison și Henry Ford. Tesla Motors a făcut pentru industria automobilelor electrice ceea ce niciunul dintre marile branduri nu a reușit: să creeze un produs atrăgător pentru mase. „It’s time to revolt against fossil fuel industry” era apelul pe care Elon Musk îl lansa către publicul larg înainte de prezentarea celui mai nou model, modelul 3. Apelul lui a fost nu numai auzit, ci și îmbrățișat cu entuziasm de publicul larg, având în vedere că, în luna aprilie a acestui an, compania a primit în primele 36 de ore de la prezentarea noului model 3 aproximativ 253.000 (276.000, potrivit altor publicații) de comenzi, care la un preţ mediu de 42.000 de dolari, ar însemna mai mult de 10 miliarde de dolari, scrie Thomson Reuters. Sigur, orice om care știe finanțe îți spune și că pre-sales nu înseamnă (neapărat) cash/profit, dar „amenințarea” pe care o resimte industria combustibilor fosili e cât se poate de reală, de vreme ce Arabia Saudită a anunțat recent că pregătește o strategie pentru „crearea unei noi economii până în 2025”. La rândul ei, Norvegia a anunțat că vrea să interzică vânzarea mașinilor care sunt alimentate cu combustibili fosili în următorii 10 ani. Potrivit Bloomberg, care îl citează pe investitorul american Ron Baron, Tesla Motors va ajunge, în următorii 10-20 de ani, la o valoare de piață de aproximativ 700 de miliarde de dolari. Și, pentru că e un antreprenor cu un simț al umorului dezvoltat, Musk nu a denumit întâmplător modelele Tesla S, 3, X și Y (modelul Y nu există pe hârtie, dar ar urma să fie o variantă crossover a modelului 3). Recent, el a spus că a vrut ca numele acestora să formeze cuvântul „sexy”. Când Ford a amenințat că va da în judecată Tesla pentru trademark-ul „E”, Musk a venit cu ideea de-a folosi cifra 3, însă nu înainte de-a declara: “Ford killed the sexy”.

-      Transport high-speed (prin Hyperloop)

După ce a reușit să le dea frisoane marilor constructori auto într-un domeniu care părea imposibil de atacat de un nume nou, Musk are planuri mari și în ceea ce privește viitorul transportului de călători. Hyperloop-ul e un concept nou, despre care Musk spune că va putea atinge 760 de mile pe oră grație unui „sistem de levitație pasiv” și care îmbină conceptele avioanelor ultra-rapide, railgun-ul (un „tun” electric care se folosește de electromagnetism pentru a arunca proiectile) şi ideea de bază a jocului de masă Air-Hockey, în care pucul e ridicat de la suprafaţă cu până la un milimetru cu ajutorul unor jeturi de aer constante care ies din masă. Mai precis, când vorbim de Hyperloop, vorbim de un tub de oțel în care presiunea e foarte scăzută și în care e introdusă o capsulă presurizată care poate găzdui pasageri. Capsula e menținută într-o stare de semi-imponderabilitate și propulsată cu o viteză de până la 1.300 de km/h cu ajutorul unui accelerator linear magnetic. Forța gravitațională e asemănătoare celei resimțite într-un avion, iar luna trecută Hyperloop a anunțat și primul test public. A fost un succes: Hyperloop-ul a ajuns de la 0 la 400 mph în câteva secunde. Mai multe țări au anunțat deja că pun la punct rute pentru Hyperloop-ul lui Elon Musk.

-        Energie solară (prin Solar City)

Nici sectorul energiei regenerabile nu i-a scăpat lui Elon Musk. Compania Solar City a fost fondată în anul 2006 de doi dintre verii lui Musk, magnatul oferind, însă, conceptul și finanțarea inițială. Solar City a ajuns în prezent la peste 12.000 de angajați și, potrivit celor mai noi informații oficiale, numărul de clienți a sărit de 262.000. Sigur, Solar City nu e o companie de talia Tesla Motors sau SpaceX. Ea nu a primit un miliard de dolari din partea Google (precum SpaceX) și Forbes/TheEconomist nu anticipează că, până în 2025, va depăși Apple ca valoare de piață (precum preconizează în cazul Tesla), însă Solar City are ceva mult mai valoros decât atât: potențialul de a ajunge lider pe piața energiei solare, o piață tânără, cu multe oportunități.

-           Plăți electronice (prin PayPal)

Musk a schimbat fundamental și felul în care plătim. Puțini știu că, în 1995, după doar 2 zile, Musk a abandonat Universitatea Stanford, unde începuse un doctorat în fizică, pentru a pune pe picioare Zip2 Corporation, prima lui companie. Cu banii obținuți din vânzarea Zip2 Corp. a fondat compania PayPal, pe care a vândut-o eBay, în anul 2002.

2. Spre deosebire de Zuckerberg, Musk e sinonim cu inovația tangibilă, reală, care schimbă lumea

Zuckerberg e ambasadorul antreprenorilor creați într-un cuib tech, e tiparul geek-ului cu tricou gri, care îți spune: „Hei, sunt doar un tip care face app-uri, omule!”. Musk e extrema: e the geek gone wild. Musk nu vrea să schimbe viitorul rețelelor sociale, ca Zuckerberg. Musk vrea să schimbe lumea. Să ducă primii oameni pe Marte, să lanseze explorarea spațială într-o nouă eră, să dezvolte sisteme A.I. „prietenoase”, să popularizeze energia solară, energia regenerabilă, să decongestioneze traficul cu ajutorul unor mijloace inteligente de transport (Hyperloop) și să creeze tehnologii eco-friendly. Pariul Tesla e unul cât se poate e îndrăzneț: Tesla nu vrea să devină lider în industria auto. Tesla vrea să distrugă complet industria automobilelor pe bază de petrol, poluante, și să introducă pe piața mainstream EV-urile sau mașinile electrice. Atitudinea eco-friendly a lui Elon rezonează perfect cu milenialii, o generație care, grație discursurilor unor oameni precum Neil DeGrasse Tyson sau Stephen Hawking, și-a întors fața spre lumea în care trăiește... și, în același timp, spre stele. La fel stau lucrurile și cu SpaceX. NASA face zi de zi experimente în orbită, însă ai șanse mai mari să auzi mai degrabă despre ultima aterizare experimentală a unei rachete Falcon a SpaceX decât despre ultimul set de exoplanete descoperite de NASA sau despre cel mai recent echipaj uman ajuns la bordul ISS. Asta se întâmplă, în mare, dintr-un singur motiv: munca NASA nu orbitează în jurul unui singur țel concret, precum cel al SpaceX: acela de a trimite oameni pe Marte până la sfârșitul lui 2024 și de a face din omenire o specie multi-planetară. În plus, Musk e atractiv pentru milleniali și dintr-un alt motiv: se mișcă mai repede decât Guvernul și structurile status quo-ului. Și NASA a anunțat oficial că va trimite oameni pe Marte, însă abia în anul 2030 și doar ca parte a unei misiuni de explorare și cercetare. Până în 2030, Musk speră să aibă deja primele colonii permanente în construcție. 

3. Zuckerberg e Zuckerberg. Musk e Iron Man.

Personajul Tony Stark (Iron Man din filmul omonim) a fost modelat, ad-litteram, după personalitatea lui Elon Musk. Personajul Tony Stark a fost inspirat de Howard Hughes, un magnat, antreprenor, inventator și investitor american născut la începutul secolului. Dacă nu îl știi, ar trebui să citești puțin despre el, e – în mod sigur – un om foarte interesant și similar lui Musk. Așa a gândit, probabil, și actorul Robert Downey, care a cerut să petreacă un timp cu Elon Musk înainte de a începe filmările pentru Iron Man. Downey auzise de Musk și, potrivit spuselor sale, în loc să piardă timpul imaginându-și cum ar fi putut să fie Howard Hughes, a preferat să meargă să vadă cum e să fii Howard Hughes. „Sunt, probabil, omul cel mai greu de impresionat. Dar tipul ăsta (n.r. Elon Musk) m-a dat pe spate, e incredibil! E un real life superhero!”, a spus Downey după timpul petrecut alături de Musk la SpaceX. Zilele trecute, când CNN s-a întrebat, într-un material amplu, de ce magnatul american a fost chemat să se întâlnească cu șefii Pentagonului, Musk a glumit pe Twitter: “Something about a flying metal suit…” (n.r. referire la costumul pe care îl poartă Iron Man). Concluzia? Când Tony Stark te ia drept model și devii Iron Man din viața reală, nu e de mirare că Tesla și SpaceX devin noile simboluri ale succesului pentru milleniali.

4. Când nu e supererou, e super-villain

Ca și Tony Stark / Iron Man, nici Elon Musk nu duce lipsă de personaje care îl contestă, de la baronii petrolului din Arabia Saudită, la companiile rivale. Potrivit presei americane, Musk se aprinde destul de repede și rareori se abține să nu intre în război public cu oricine îl enervează. Câteva dintre cele mai savuroase războaie purtate de Musk:

Musk vs Martin Eberhard: Eberhard e co-fondatorul Tesla și a ocupat funcția de CEO al companiei până în 2007. În 2009, Eberhard l-a chemat în instanță pe Musk pentru încălcarea contractului și calomnie, susținând că Musk minte atunci când spune că e cofondator, când – de fapt – potrivit lui Eberhard, Musk ar fi doar un simplu investitor. Musk a declarat că va răspunde în instanță, nu înainte, însă, de a-l portretiza pe Eberhard drept „un bleg care a lăsat în urmă la Tesla doar o mare harababură”. După câteva luni, cele două părți s-au înțeles în afara sălii de judecată.

Musk vs Top Gear: Musk a acuzat show-ul BBC de defăimare, susținând că propagă „minciuni malițioase” atunci când, într-un episod, Top Gear a arătat cum un autoturism Tesla a avut probleme cu frânele, a rămas fără energie după doar 55 de mile, apoi a avut nevoie de 16 ore pentru a fi reîncărcat. Musk a negat acuzațiile, spunând că tot ce a fost prezentat episodul din Top Gear e fals și că show-ul e „tot atât de autentic ca un concert Milli Vanilli”.

Musk vs BYD: Întrebat într-un interviu ce părere are despre concurență – mașina electrică a companiei deținute de Warren Buffett – Musk a izbucnit în râs și a întrebat: „Hahaha! Tu ai văzut măcar cum arată mașina lor?” Buffett nu a reacționat până acum la declarațiile lui Musk.

Musk vs New York Times: După ce John Broder a luat modelul S la un test și a scris o recenzie nefavorabilă, Musk nu s-a putut abține și a reacționat: „He is full of shit!” Atunci când faptele nu s-au potrivit cu preconcepțiile lui, pur și simplu a schimbat faptele”. Broder a continuat să își apere materialul, Musk a continuat să îl conteste, iar rezultatul acestui război asemănător cu cel dintre doi elevi de clasa a șaptea a fost scăderea prețului acțiunilor Tesla pe bursă. 

Musk vs Sarah Palin: După ce starul de reality show a spus că Tesla e „o companie-loser”, Musk s-a declarat „profund rănit”. Sarcasm atât de gros, încât a fost detectat până și de Todd…

Musk vs Toyota, Chevy și Ford: Întrebat ce părere are despre tehnologia axată pe celule de combustibil pe bază de hidrogen promovată de Ford, Chevy și Toyota, Musk a răspuns: „It’s bullshit!” Câteva luni mai târziu, directorul executiv al Toyota a reaprins războiul, declarând: „Nu mă prea interesează ce crede Musk”.

Musk vs George Clooney: După ce Clooney s-a plans într-un interviu acordat Esquire că a rămas „stuck on the side of the fucking road” în automobilul lui Tesla (un model aflat printre primele apărute pe piață), Musk i-a dat imediat replica pe Twitter: „Cu alte cuvinte, George Clooney se plânge că iPhone-ul său model 1 avea un virus în 2007…” Bănuim că asta înseamnă că Musk și Clooney nu vor schimba prea curând sfaturi despre agățat femei…

Musk vs National Highway Traffic Safety Administration: Presa americană a considerat savuros momentul în care șeful NHTSA s-a plâns Congresului că nu mai scapă de Elon Musk, care e mereu arțăgos și îl acuză tot timpul că agenția lui vrea să distrugă Tesla.

Musk vs Jeff Bezos: Subiectul disputei celor doi magnați a fost un spațiu vacant NASA pe care Musk îl voia pentru SpaceX, iar Bezos pentru Blue Origin. Ceea ce putea fi o simplă competiție pentru infrastructură s-a transformat în scurt timp într-un mic război când Musk a declarat că șansele ca Blue Origin să lanseze o rachetă suborbitală în următorii ani sunt la fel de scăzute precum „descoperirea unor unicorni dansând în registrul de tiraj”. Ouch!

Musk vs diverse state: Arizona, Texas și New Jersey au interzis reprezentanțele Tesla invocând legi care favorizează dealerii auto, iar Ohio și New York ar putea fi următoarele orașe de pe listă. Răspunsurile lui Musk la adresa refuzului acestora de a permite Tesla sa își vândă automobilele: „O perversiune a democrației”.

5. Musk nu e un businessman. E un business, man!

“He smashes the economic paradigm and gets away with it.”, îl descria Tim Urban, tech reporter la waitbutwhy.com, într-un interviu. Și, dacă stai să te gândești, e chiar așa. Elon Musk le dă lecții până și economiștilor. Ce le-a dovedit în nenumărate rânduri Musk? Că:

1. Legile economiei pot fi sfidate de inovație

2. Raportul cerere - ofertă e o poveste. Când cererea nu există, creezi cerere.

3. Poți să creezi monopol chiar și pe o piață cu concurență imperfectă de tip oligopol (oligopolul e definit, în literatura de specialitate, prin existența unui număr mic de companii care produc bunuri similare și care, datorită ponderilor pe care le dețin pe piață, au capacitatea să influențeze prețul, în vederea maximizării profitului).

4. Managementul riscului: primul pas e să stabilești că un lucru e posibil. Succesiv, vor apărea și probabilitatea/oportunitatea.

5. Importanța avantajului “first mover”-ului: când ești primul care își dă seama de potențialul unei idei și îi faci publicitatea potrivită pentru a crea cerere, rezultatul cel mai probabil va fi un preț bun pentru ideea pe care o vinzi

6. Inovația e direct proporțională cu calitatea și formula preț-cerere poate să nu funcționeze în acest caz

7. (În unele cazuri) oamenii de afaceri buni pot fi și economiști buni. 

Elon Musk și Tesla

6. Transparență și autenticitate

În timp ce Facebook e percepută drept o structură în care lucrurile se întâmplă în baza unor algoritmi relativ obscuri (vezi scandalurile recente), Musk tinde să ofere pe Twitter o grămadă de detalii, fotografii, povestioare și filmulețe din culisele SpaceX și Tesla. Dincolo de carisma personală a lui Musk, toate companiile lui îi dau ocazia omului obișnuit să arunce un ochi în interior: de la transmisiile live ale lansărilor SpaceX din Cape Canaveral, la live streaming din giga-fabrica Tesla din Nevada sau la primul test public al Hyperloop. Înainte de cea de-a doua tentativă de a ateriza un Falcon 9 pe o platformă în ocean, presa americană a anunțat un eșec. Condițiile meteo nefavorabile și faptul că racheta urma să intre în atmosferă cu o viteză mult mai mare decât prima dată i-au făcut pe toți reporterii tech să scrie că racheta va exploda. Spectaculos. În pofida tuturor predicțiilor, echipa lui Elon Musk a reușit o aterizare perfectă pe platforma botezată “Of course I still love you”, o referință la celebrul roman SF al lui Iain M. Banks. Mesajul publicat pe Twitter de Elon Musk imediat după a încapsulat entuziasmul general al publicului larg față de SpaceX: „Woohoo!!"

7. „Un tip mișto, cu niște visuri mișto”

Talulah Riley e fata care soarbe șampanie prin cluburi de lux și pozează în rochițe mai scumpe decât un apartament cu două camere din New York. E actriță, are 22 de ani, zâmbet larg și producătorii nu o prea iau în seamă pentru roluri serioase pentru că are o față „mult prea drăgălașă”. Exact gândul ăsta îi trece prin cap și lui Elon Musk prima dată când pune ochii pe ea, într-o seară din 2008, la Whisky Mist, un club din Londra unde tânărul antreprenor își îneacă amarul după divorțul de scriitoarea de origine canadiană Justine Wilson, mama celor 5 copii ai săi.

În 2016, Musk avea să rememoreze întâlnirea din Whisky Mist: „Promoterul clubului m-a văzut fixând-o, a venit la masa mea și m-a întrebat dacă vreau să îmi facă cunoștință cu ea. Am acceptat, normal. Era cea mai frumoasă femeie din încăpere, aș fi fost nebun să nu vreau. Însă prin capul meu trecea un singur gând în momentul ăla: <<Păcat, sigur e fotomodel. Adică, știi tu, de obicei nu prea ai ce vorbi cu fetele astea…>> A fost șocant când am văzut că știe să poarte o discuție despre rachete și mașini electrice.”

Uimirea lui Musk e atât de mare, încât a doua zi sună și îi spune: „Hey, nu ai vrea să treci în seara asta pe la mine? Mi-ar plăcea să îți arăt racheta mea!”

„M-am enervat la culme, pe-atunci nu știam mai nimic despre business-urile lui, nu știam că are o afacere cu rachete. Când i-am sunat la ușă cu intenția de a-l pălmui și de a-l întreba cum îndrăznește, Elon m-a luat de mână, m-a dus în linving, a pornit un PC și a început să îmi arate filmulețe cu o rachetă SpaceX. Iată-mă, așadar, în livingul lui Elon Musk, în timp ce Elon îmi arată cu o încântare aproape copilărească racheta lui... A fost momentul în care m-am îndrăgostit nebunește de el. Era un tip mișto, cu niște visuri mișto”, a povestit Talulah pentru GQ.

(Foto Guliver/Getty Images)

Și, dacă punem la socoteală că, în anul 2000, la prima întâlnire cu scriitoarea Justine Wilson, prima soție, Elon i-a întins mâna, s-a prezentat, după care s-a apropiat ușor și a întrebat-o: „Știi, eu mă gândesc foarte mult la mașini electrice. Tu te gândești la mașini electrice?”, probabil că episodul cu Talulah ar putea fi considerat un soi de progres în materie de romantism, scrie, cu umor, Ashlee Vance în volumul „Elon Musk: Tesla, SpaceX and the Quest for a Fantastic Future”, publicat de editura Ecco Books.

În scurt timp, lucrurile au luat o întorsătură neagră pentru Musk. „Divorțul lui de Justine nu era finalizat, era înglodat în datorii, iar SpaceX și Tesla aveau nevoie disperată de o infuzie cu cash. Aproape în fiecare noapte avea coșmaruri, se trezea din somn urlând, pierduse vreo 20 de de kilograme, iar ochii îi erau tot mai încercănați, avea pungi imense sub ochi, arăta ca însăși Moartea. Țin minte că mă tot gândeam că omul ăsta care tocmai mă ceruse de soție va muri în scurt timp și partea înfiorătoare era că nu știam cum să îl ajut. L-am văzut pompând 4 milioane de dolari lunar pentru a-și ține proiectele în viață, atunci când Tesla și SpaceX erau privite ca niște glume proaste. Când banii s-au terminat, a început să împrumute de pe oriunde putea pentru a plăti salariile angajaților și pentru a putea continua negocierile cu investitorii”, a rememorat Talulah Riley într-un interviu acordat Esquire.

După o vreme, însă, SpaceX și Tesla s-au transformat din niște „glume proaste” în două companii care începeau să aducă, încet-încet, profit.

“No, I don’t ever give up. I’d have to be dead or completely incapacitated”, spunea Musk într-un interviu, câțiva ani mai târziu.

8. Un lider care vede eșecul ca pe o șansă de a deveni mai bun

În interviurile pe care le dă, Musk vorbește deseori despre importanța eșecului: „Dacă un lucru e suficient de important pentru tine, chiar dacă totul e împotriva ta, tot ar trebui să-l faci. Trebuie să înveți să vezi eșecul ca un pas necesar pentru succes. La Tesla și SpaceX eșecul e o opțiune. Dacă nu dai greș, înseamnă că nu inovezi destul. Un eșec e un deget îndreptat spre o lacună sau spre o strategie proastă, te motivează să te întorci la foaia de hârtie și să încerci din nou.” Musk are dreptate. Dacă stai să te gândești, dezastrul Challenger (din 1986) s-a produs după 24 de lansări încununate de succes. „După atâtea succese, au devenit foarte încrezători. În mintea lor, NASA chiar au crezut că nimic nu mai poate merge rău”, spunea fizicianul Richard Feynman la acea vreme.

Musk spune că atunci când e vorba de idei originale, eșecul e inevitabil. E, până la urmă, imposibil să prevezi ce tehnologii ar putea „prinde” și felul în care se pot schimba preferințele oamenilor de-a lungul timpului. E suficient să ne gândim că Mark Cuban a refuzat să preia compania Uber sau că Larry Page și Sergey Brin (co-fondatorii Google) au încercat să vândă proaspăta companie pentru mai puțin de 2 milioane de dolari, însă au fost refuzați de potențialul cumpărător, pe motiv că „nu face banii”. Și exemplele pot continua: Walt Disney a fost concediat de un ziar pentru că nu avea „imaginaţie şi nicio idee originală". Băieţilor de la Beatles le-a fost spus de către o casă de discuri că muzica lor sună din „din cale afară de prost” şi că riff-urile de chitară din piesele lor îi vor speria pe potențialii ascultători. Michael Jordan a fost dat afară din echipa de baschet a liceului în care învăţa pentru că profesorul său a considerat că nu are destul talent. Un profesor al lui Thomas Edison le-a spus părinţilor săi că Tommy al lor e prea prost ca să înveţe ceva vreodată. Logodnica lui Abraham Lincoln a murit chiar înainte de nuntă, apoi Lincoln a intrat în faliment de două ori, a avut o cădere nervoasă severă şi a fost învins în nu mai puţin de 8 competiţii electorale. „Lolita” lui Vladimir Nabokov a fost respinsă de 17 ori de către edituri. „The Lost Get-Back Boogie”, cartea lui James Lee Burke (nominalizat la Pulitzer), a fost respinsă de 111 ori. Donald Trump a intrat în faliment de cinci ori. În 1985, Steve Jobs a fost concediat din propria companie, Apple, și a făcut un pariu financiar foarte neinspirat atunci când a văzut în Segway un model de transport care va prinde la publicul larg. Volumele „Harry Potter” au fost respinse de 13 edituri şi toate i-au spus lui J.K. Rowling acelaşi lucru: că nu va vinde nici măcar un exemplar. Mai multe posturi TV au refuzat „Seinfeld” pentru că avea „o poveste neclară, incompletă și personaje neplăcute”. În baia lui Jerry Seinfeld se află și azi agățat pe perete un bilețel pe care actorul și-a notat prima impresie după episodul-pilot: „Foarte slab. Audiența a spus în sondajul de la final că nu vrea să mai vadă o continuare…”

La fel stau lucrurile și cu numele mai grele. De-a lungul istoriei, cei care au propus lumii idei originale au fost cei care au și eșuat cel mai mult. Pentru că ei au încercat cel mai mult. Foarte multe dintre cele peste 1.000 de patente ale lui Thomas Edison nu au avut nicio finalitate practică. Eșecuri. Pablo Picasso a produs peste 20.000 de tablouri. Doar câteva au devenit capodoperele pe care le știm astăzi. Înainte de Uber, primul startup al lui Travis Jalanick a intrat în faliment. Înainte să devină arhitectul unui imperiu financiar, Richard Branson a eșuat în repetate rânduri, începând cu Virgin Cola și terminând cu câteva companii care produceau mașini și rochii de mireasă.

Ce au în comun oamenii de mai sus? Sunt încăpăţânaţi. Nu renunţă. Nu se dau bătuţi. Încearcă. Cad. Se ridică. Mai încearcă o dată. Eşuează iar. Însă de data asta eşuează puţin mai bine decât prima dată. Şi apoi eşuează din ce în ce mai bine. Până când reuşesc să ajungă acolo.

Toţi oamenii de succes pe care îi ştii au în comun un singur lucru: eșuează. Ei îşi urmează obsesiv pasiunile şi văd în eşec doar o altă ocazie de a ajunge acolo unde vor să fie.

E și cazul lui Elon Musk. Și poate fi și cazul tău. „Ever tried? Ever failed? Try again. Fail again. Fail better!” (Samuel Beckett. Sau poate Tupac.) 

Alte lucruri inedite despre fondatorul Tesla și SpaceX: mama e fotomodel și nutriționist, tatăl e inginer electromecanic; ca și alți antreprenori cunoscuți (precum Steve Jobs și Sergey Brin), și Musk e imigrant (s-a născut în Africa de Sud); spune că e workaholic și că lucrează peste 100 de ore pe săptămână; are un sac de dormit în birou și doarme deseori la birou atunci când nu își termină munca; a fost maltratat în copilărie de colegii de școală pentru că era „tocilar” și „ciudat”, culminând cu momentul în care a fost împins pe scări și internat în spital; a renunțat la doctorat după 2 zile; a devenit milionar la 28 de ani; apare într-o scenă din „Iron Man” alături de Tony Stark, personaj care a fost modelat după personalitatea lui; în anul 2000 a fost cât pe ce să moară din cauza malariei; co-fondatorul Google, Larry Page, spune că Musk e un „hobo billionaire” simpatic. „E un tip cam homeless, lucru care mi se pare foarte amuzant. Înainte să vină în oraș îmi trimite mereu un mail în care îmi scrie, invariabil: <<Nu știu unde aș putea să stau diseară. Pot să vin la tine?>> Încă nu i-am dat o cheie de la casa mea, dar probabil ăsta va fi următorul pas…”, a glumit Page într-un interviu; vrea să construiască un rollercoaster în fabrica Tesla: „Mă tot gândesc să construiesc un rollercoaster în fabrica din Fremont. Ar fi haios, te-ai urca în el și te-ar duce oriunde vrei tu în fabrică. Serios, cine mai are așa ceva…? Ar fi, probabil, foarte scump, dar chiar îmi place ideea!”, a declarat Musk într-un interviu recent.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dan Dan Dan Dan check icon
    O poveste adevarata:
    (1) Am citit articolul
    (2) Am intrat pe www.spacex.com
    (3) Am gasit un job care sa fie "90% match" cu cv-ul meu
    (4) Am aplicat
    (5)M-au sunat si sunt aproape de o angajare la SpaceX, de la un simplu articol Republica.ro
    Eu sunt din generatia 35-45, si am sanse de 90% sa pun piciorul in biroul lui Musk ca Reliability Engineer. Revin cu detalii:))

    PS: Cand le spuneam profesorilor mei ca voi trai astfel de vremuri, ma scoteau de la ore si ma chemau cu parintii. Teoriile mele s-au dovedit de succes. Profesorii mei au imbatranit in saracie, frustrare si resemnare si maine se vor lauda ca sunt produsul lor. Fals ! Daca ma luam dupa ei ajungeam vanzator de mall, intr-un scenariu fericit. Daca un copil vrea sa invete sa faca roboti, o sa invete singur sa ii faca. Va sta zi si noapte pana ii face. 1000 de profesori romani o sa ii dea in cap, cu sloganuri gen :"tu si robotii", "nu esti in stare", "termina cu prostiile". Copilul o sa zica: "Tampitii dracu', eu fac robotii fara voi, comunisti agramati ce sunteti".
    Copilul face robotii, visul lui devine realitate si atunci Yale and Harvard l-au saltat. Ce sa le zicem celor 1000 de profesori ? un calduros si sincer...M..e ! De asta invatamantul romanesc scoate inca Genii :)))
    • Like 0
  • o matematica simpla arată că studiul de la începutul articolului e o aberație: 1000 de tineri din 285 de orașe. 3-4 tineri per oraș. statistic e irelevant.

    Global Shapers Annual Survey, comandat de World Economic Forum, a adunat opțiunile a peste 1.000 de tineri din 125 de țări și 285 de orașe, cu vârste între 20 și 30 de ani, cu privire la liderul pe care îl admiră cel mai mult.
    • Like 0
  • Bun articol. Si mie mi se pare foarte tare Elon Musk, si ma incadrez (inca 1 an) in categoria <30

    Sper doar ca lumea sa nu intre in modul "idolatrizare". Trebuie sa putem spune ca o idee a lui Musk e proasta - de exemplu hyperloop. Poate va reusi sa o faca sa mearga - dar acum e o tehnologie incompleta, periculoasa si se cam bate cap in cap cu legile fizicii.

    In rest, tot respectul pt acest om, si sper sa ii iasa excursiile catre Marte!
    • Like 0
  • Foarte optimist articolul. Te scoate din starea de monotonie depresiva a zilelor ce le traim.
    • Like 1
  • check icon
    „Global Shapers Annual Survey, comandat de World Economic Forum, a adunat opțiunile a peste 1.000 de tineri din 125 de țări și 285 de orașe, cu vârste între 20 și 30 de ani, cu privire la liderul pe care îl admiră cel mai mult.” // Nu mi-am pus problema ca, în paralel cu folosirea Fb, să admir pe făuritorul acestuia. Ar fi o atitudine cam infantilă, după gustul meu. // A-ți lua un Jobs de model e ca și cum te-ai înnebuni după Moș Crăciun. Necesitatea modelelor, cred eu, decurge pe alte criterii, și oricum reperele ni se schimbă, în timp. / Opinie strict personală; în ciuda hipermodernismelor vînturate, articolul îmi pare pentru inși destul de înapoiați...
    • Like 1
  • Totul bine si frumos in acest articol, dar Donald Trump chiar nu avea ce cauta in el. Omul e un loser cu priza la idioti. Si mie daca-mi lasa taica-miu 200 de milioane de dolari mostenire in anii 60 azi as fi fost miliardar ...
    • Like 0
  • check icon
    Nu înțeleg abundența de citate netraduse. Pentru autenticitate? Dacă personajul principal al articolului era chinez, am fi avut pasajele dintre ghilimele umplute cu ideograme?
    • Like 0
  • Bye bye Mark Zuckerberg Welcome Elon Musk
    • Like 0
  • Interesant cum unele din comentarii sunt sceptice fata de "conceptul Elon Musk".
    Nu cred ca autorii lor au inventat macar o gluma! Negativismul romanesc ca de obicei.

    Elon Musk isi depaseste epoca, inteligenta si imaginatia lui sunt cu mult deasupra "normalului".
    Majoritatea tinerilor intelege asta si crede in el. Tinerii intotdeauna vad dincolo de bariere, pe cand majritatea celor mai in varsta mormaie in barba: ca nu e bine, ca cine e asta sa schimbe traditiile si tot asa....

    Iesiti din conformism, banal si comoditate!
    • Like 3
    • @ dordetine
      Absolut de acord. Ca mama a doi millennials pot sa spun ca evaluarea generatiei Y este absolut corecta.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Visătorii inventează, însă o linie tehnologică şi o masă de consumatori înseamnă cu totul altceva. Aceste invenţii ajung la mâna economicului, care controlează politicul. Multe invenţii nu văd lumina zilei dacă 'deranjează' un business sau altul. Cumva lucrurile trebuie să stea aşa, pentru ca o invenţie pusă în producţie agresiv poate destabiliza un economic care a fost dintotdeauna ca o plasă; dacă arunci o minge de tenis la un capăt ai şansa să scuturi totul. Uneori se întâmplă ca o invenţie să 'evadeze' din sistem şi să producă o adevărată catastrofă. E ceea ce s-a întâmplat cu revoluţia digitală, care a mers prea repede pentru ca nimeni nu i-a dat importanţă. Economicul şi politicul nu s-au văzut ameninţaţi şi visătorii au avut cale liberă. Când s-au văzut proporţiile era prea târziu să se mai facă ceva. În cele din urmă râul îşi formează albia şi începe o nouă eră. Eră care va apune la un moment dat.
    • Like 0


Îți recomandăm

Tășuleasa Social

„Este o uriașă sală de clasă și o formă de protest. S-au înscris foarte mulți adolescenți și tineri. Generația noastră le lasă lor o datorie. Și uneori le lăsăm conștient datoria asta, iar ei vor trebui să repare toate problemele care decurg din ea”, spune Alin Ușeriu. (Foto: Facebook Tășuleasa Social)

Citește mai mult

Carmen Avram, BEC - Inquam Photos / Octav Ganea

„Erau fericiți că ajunseseră acolo, doreau să facă ceva. Și din față erau ăia, ca la Hollywood, cu ventilatoare, cu...să îi oprească din a avansa”. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Citește mai mult