Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

În războiul Guvern - BNR - multinaționale se știe sigur cine pierde

oameni pe stradă - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Decizia de suprataxare a sistemului bancar prin aplicarea unei taxe asupra activelor bancare a declanșat un veritabil război între Guvern și Banca Națională. Se trage din toate părțile și cu toate armele. Fiecare beligerant atacă înverșunat pozițiile inamice. Iar războiul tinde să se extindă: intră în joc multinaționalele, de exemplu.

Atacul a fost declanșat de către Guvern. Motivația economică? Lipsa banilor la buget. În anul în care gradul de colectare a veniturilor de către Anaf a atins maxime istorice, deficitul bugetar a ieșit la mustață. Sau la zecimală, ca să fim mai exacți. Creșterea susținută a salariilor bugetarilor, a punctului de pensie, a pus presiune evident pe bugetul construit inițial. În plus, sunt semne tot mai vizibile ale încetinirii creșterii economice. În acest context macroeconomic, administrația centrală a căutat noi surse de venituri bugetare. Și le-a găsit la nivelul a trei sectoare de activitate: bancar, energie și telecomunicații. Ce au în comun aceste trei sectoare? Răspunsul e simplu: o structură concurențială concentrată, ceea ce explică și profiturile substanțiale obținute de companiile din cadrul lor. Strict derivat din profilul concurențial menționat anterior este faptul că puterea de negociere a consumatorilor finali este limitată. 

Alegând cele trei sectoare Guvernul a minimizat cumva impactul la nivelul mediului de afaceri, numărul companiilor subiect al suprataxării fiind limitat. Ceea ce nu se poate spune însă despre numărul consumatorilor finali, care este de ordinul milioanelor, fie că vorbim de telecomunicații sau de bănci.

Banca Centrală a ripostat imediat, încercând să apere propria redută. Atitudine ce e interpretabilă în ambele sensuri. Pe de o parte, ar putea fi înțeleasă din punctul de vedere al instituției monetare centrale a statului, al cărei obiectiv implicit îl constituie stabilitatea sistemului financiar. Pe de altă parte, aceeași atitudine apare cumva și ca fiind paradoxală dacă privim Banca Națională ca un organism cu rol reglementator al sistemului bancar și nu cu rol de „asociație patronală”.

În apărarea redutei băncile invocă deteriorarea drastică a profiturilor anuale estimate a fi obținute ceea ce, în mod evident, va afecta în ultimă instanță chiar veniturile bugetului de stat pe filiera impozitului pe profit. Modalitatea economică cea mai facilă de evitare a acestei situații va fi desigur majorarea diferențialului de dobândă și a comisioanelor bancare percepute clienților.

E greu de dat un pronostic în privința câștigătorului războiului. Fiecare din tabere invită „căpetenia” armatei adverse la negocieri. Pe teren propriu, desigur. Nu e momentul de concesii. Guvernul are un atu: prelungirea mandatului Guvernatorului BNR depinde de Parlament. BNR are alt atu: cursul de schimb.

În no man’s land se află, captivi câteva milioane de cetățeni. Încă. Italia, Spania, Canada, Australia îi așteaptă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • !!! Interesant articol !!!
    Italia a intrat oficial in recesiune, urmeaza Germania si Franta.
    La criza precedenta BNR (mai precis asociatia de caritate BNEu) a cotizat cu 16 mld. euro. Cu ce ne-am ales: in jur de 0,5% dobanda pt. economii, peste 10% dobanda la credite. Intrebare retorica (sau poate nu): Oare ce s-ar intampla in occident daca ar fi dobanzi asemanatoare?
    Care va fi urmatoarea contributie (pomana), s-a gandit oare domnul guvernator.
    Noi nu cerem decat tratament egal intre firmele romanesti si multinationale. Stim toti f. bine cum se evapora profitul multinationalelor la sfarsitul fiecarui an si ce sa vezi dispare si impozitul pe profit.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult