Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

În războiul Guvern - BNR - multinaționale se știe sigur cine pierde

oameni pe stradă - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Decizia de suprataxare a sistemului bancar prin aplicarea unei taxe asupra activelor bancare a declanșat un veritabil război între Guvern și Banca Națională. Se trage din toate părțile și cu toate armele. Fiecare beligerant atacă înverșunat pozițiile inamice. Iar războiul tinde să se extindă: intră în joc multinaționalele, de exemplu.

Atacul a fost declanșat de către Guvern. Motivația economică? Lipsa banilor la buget. În anul în care gradul de colectare a veniturilor de către Anaf a atins maxime istorice, deficitul bugetar a ieșit la mustață. Sau la zecimală, ca să fim mai exacți. Creșterea susținută a salariilor bugetarilor, a punctului de pensie, a pus presiune evident pe bugetul construit inițial. În plus, sunt semne tot mai vizibile ale încetinirii creșterii economice. În acest context macroeconomic, administrația centrală a căutat noi surse de venituri bugetare. Și le-a găsit la nivelul a trei sectoare de activitate: bancar, energie și telecomunicații. Ce au în comun aceste trei sectoare? Răspunsul e simplu: o structură concurențială concentrată, ceea ce explică și profiturile substanțiale obținute de companiile din cadrul lor. Strict derivat din profilul concurențial menționat anterior este faptul că puterea de negociere a consumatorilor finali este limitată. 

Alegând cele trei sectoare Guvernul a minimizat cumva impactul la nivelul mediului de afaceri, numărul companiilor subiect al suprataxării fiind limitat. Ceea ce nu se poate spune însă despre numărul consumatorilor finali, care este de ordinul milioanelor, fie că vorbim de telecomunicații sau de bănci.

Banca Centrală a ripostat imediat, încercând să apere propria redută. Atitudine ce e interpretabilă în ambele sensuri. Pe de o parte, ar putea fi înțeleasă din punctul de vedere al instituției monetare centrale a statului, al cărei obiectiv implicit îl constituie stabilitatea sistemului financiar. Pe de altă parte, aceeași atitudine apare cumva și ca fiind paradoxală dacă privim Banca Națională ca un organism cu rol reglementator al sistemului bancar și nu cu rol de „asociație patronală”.

În apărarea redutei băncile invocă deteriorarea drastică a profiturilor anuale estimate a fi obținute ceea ce, în mod evident, va afecta în ultimă instanță chiar veniturile bugetului de stat pe filiera impozitului pe profit. Modalitatea economică cea mai facilă de evitare a acestei situații va fi desigur majorarea diferențialului de dobândă și a comisioanelor bancare percepute clienților.

E greu de dat un pronostic în privința câștigătorului războiului. Fiecare din tabere invită „căpetenia” armatei adverse la negocieri. Pe teren propriu, desigur. Nu e momentul de concesii. Guvernul are un atu: prelungirea mandatului Guvernatorului BNR depinde de Parlament. BNR are alt atu: cursul de schimb.

În no man’s land se află, captivi câteva milioane de cetățeni. Încă. Italia, Spania, Canada, Australia îi așteaptă.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • !!! Interesant articol !!!
    Italia a intrat oficial in recesiune, urmeaza Germania si Franta.
    La criza precedenta BNR (mai precis asociatia de caritate BNEu) a cotizat cu 16 mld. euro. Cu ce ne-am ales: in jur de 0,5% dobanda pt. economii, peste 10% dobanda la credite. Intrebare retorica (sau poate nu): Oare ce s-ar intampla in occident daca ar fi dobanzi asemanatoare?
    Care va fi urmatoarea contributie (pomana), s-a gandit oare domnul guvernator.
    Noi nu cerem decat tratament egal intre firmele romanesti si multinationale. Stim toti f. bine cum se evapora profitul multinationalelor la sfarsitul fiecarui an si ce sa vezi dispare si impozitul pe profit.
    • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult