Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

În războiul Guvern - BNR - multinaționale se știe sigur cine pierde

oameni pe stradă - getty

(Foto Guliver/Getty Images)

Decizia de suprataxare a sistemului bancar prin aplicarea unei taxe asupra activelor bancare a declanșat un veritabil război între Guvern și Banca Națională. Se trage din toate părțile și cu toate armele. Fiecare beligerant atacă înverșunat pozițiile inamice. Iar războiul tinde să se extindă: intră în joc multinaționalele, de exemplu.

Atacul a fost declanșat de către Guvern. Motivația economică? Lipsa banilor la buget. În anul în care gradul de colectare a veniturilor de către Anaf a atins maxime istorice, deficitul bugetar a ieșit la mustață. Sau la zecimală, ca să fim mai exacți. Creșterea susținută a salariilor bugetarilor, a punctului de pensie, a pus presiune evident pe bugetul construit inițial. În plus, sunt semne tot mai vizibile ale încetinirii creșterii economice. În acest context macroeconomic, administrația centrală a căutat noi surse de venituri bugetare. Și le-a găsit la nivelul a trei sectoare de activitate: bancar, energie și telecomunicații. Ce au în comun aceste trei sectoare? Răspunsul e simplu: o structură concurențială concentrată, ceea ce explică și profiturile substanțiale obținute de companiile din cadrul lor. Strict derivat din profilul concurențial menționat anterior este faptul că puterea de negociere a consumatorilor finali este limitată. 

Alegând cele trei sectoare Guvernul a minimizat cumva impactul la nivelul mediului de afaceri, numărul companiilor subiect al suprataxării fiind limitat. Ceea ce nu se poate spune însă despre numărul consumatorilor finali, care este de ordinul milioanelor, fie că vorbim de telecomunicații sau de bănci.

Banca Centrală a ripostat imediat, încercând să apere propria redută. Atitudine ce e interpretabilă în ambele sensuri. Pe de o parte, ar putea fi înțeleasă din punctul de vedere al instituției monetare centrale a statului, al cărei obiectiv implicit îl constituie stabilitatea sistemului financiar. Pe de altă parte, aceeași atitudine apare cumva și ca fiind paradoxală dacă privim Banca Națională ca un organism cu rol reglementator al sistemului bancar și nu cu rol de „asociație patronală”.

În apărarea redutei băncile invocă deteriorarea drastică a profiturilor anuale estimate a fi obținute ceea ce, în mod evident, va afecta în ultimă instanță chiar veniturile bugetului de stat pe filiera impozitului pe profit. Modalitatea economică cea mai facilă de evitare a acestei situații va fi desigur majorarea diferențialului de dobândă și a comisioanelor bancare percepute clienților.

E greu de dat un pronostic în privința câștigătorului războiului. Fiecare din tabere invită „căpetenia” armatei adverse la negocieri. Pe teren propriu, desigur. Nu e momentul de concesii. Guvernul are un atu: prelungirea mandatului Guvernatorului BNR depinde de Parlament. BNR are alt atu: cursul de schimb.

În no man’s land se află, captivi câteva milioane de cetățeni. Încă. Italia, Spania, Canada, Australia îi așteaptă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • !!! Interesant articol !!!
    Italia a intrat oficial in recesiune, urmeaza Germania si Franta.
    La criza precedenta BNR (mai precis asociatia de caritate BNEu) a cotizat cu 16 mld. euro. Cu ce ne-am ales: in jur de 0,5% dobanda pt. economii, peste 10% dobanda la credite. Intrebare retorica (sau poate nu): Oare ce s-ar intampla in occident daca ar fi dobanzi asemanatoare?
    Care va fi urmatoarea contributie (pomana), s-a gandit oare domnul guvernator.
    Noi nu cerem decat tratament egal intre firmele romanesti si multinationale. Stim toti f. bine cum se evapora profitul multinationalelor la sfarsitul fiecarui an si ce sa vezi dispare si impozitul pe profit.
    • Like 0


Îți recomandăm

Ciolacu și Grindeanu

PSD-ul refuză să mai fie progresist. A fost destul progres acolo ca să vină și timpul unei stagnări binemeritate, nu? Nu se poate nici cu progresul constant! Iar rezultate au tot fost și au culminat în vremea lui Ciolacu, când PSD-ul chiar a progresat serios și a reușit să vâre cel mai adânc ghearele în fondul de rezervă, oferind o imagine clară și definitorie a ceea ce poate însemna o guvernare pesedistă determinată. Foto: George Călin/Inquam Photos

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult