Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

În ultima zi a guvernării tehnocrate, dosarul Roșia Montană a fost depus la UNESCO

Protest Roșia Montana Sibiu

Ministerul Culturii a trimis la UNESCO, pe 4 ianuarie, dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea prim-ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul ministerului.

La sfârșitul anului trecut, Guvernul anunțase că a decis ca dosarul Roșia Montană să fie depus la UNESCO doar după o hotărâre comună luată în Executiv, având în vedere că România se află într-un litigiu de arbitraj internațional în acest dosar. 

„Recunoașterea internațională a valorii universale a patrimoniului național face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească și de convenția UNESCO semnată de România. Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esențială: un monument istoric de importanță națională (și recunoscut ca atare de Statul Român), și universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate șapte situri din Europa (1) și a celor mai periclitate din lume (2). Recunoașterea internațională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO și a României, prin semnarea Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural”, explică reprezentanții Ministerului Culturii.

În prezent, România are șase poziții culturale și o poziție naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric al Sighișoarei, Bisericile de lemn din Maramureș și Delta Dunării.

„Corina Șuteu își manifestă speranța că Ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, va susține și va duce mai departe în cele mai bune condiții acest demers”, se arată în comunicat.

Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roșiei Montane aparține exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus, conform următorului calendar:

Februarie - August 2017: Evaluare tehnică a dosarului (desk review);

Septembrie 2017: Vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat;

Iulie 2018: Analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial și decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant acest demers dar nu stim care sunt consecintele si daca foloseste la ceva!
    • Like 0
  • Ioan check icon
    Laudabil! Poate ca acum niste labute foarte, foarte murdare nu vor mai putea pangari un bun national de nerecuperat!
    • Like 0
  • Ioan check icon
    Chiar daca e dureros ca noi singuri, din proprie initiativa si vointa si, in plus, cu eforturi proprii si responsabile nu suntem in stare sa ne conservam si promovam valorile- de orice natura ar fi ele, demersul e laudabil; poate in felul acesta niste labute deja murdare nu vor mai pangari un bun national, de nerecuperat!
    • Like 0
    • @ Ioan
      Care valori? Care bun national? Va referiti la aurul din mine, la galeriile de mina? La groapa de gunoi de la Glina, cumva?
      • Like 0
    • @ Ventidius
      Ioan check icon
      Am repetat succint esenta postarii anterioare. Aurul e si el o valoare, dar nu cea mai mare. Daca ati vazut macar o data Apusenii, veti fi de acord cu mine si, cine stie? -cu experienta altora, poate ca si Glina va fi"aur".
      • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult