Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

În ultima zi a guvernării tehnocrate, dosarul Roșia Montană a fost depus la UNESCO

Protest Roșia Montana Sibiu

Ministerul Culturii a trimis la UNESCO, pe 4 ianuarie, dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea prim-ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul ministerului.

La sfârșitul anului trecut, Guvernul anunțase că a decis ca dosarul Roșia Montană să fie depus la UNESCO doar după o hotărâre comună luată în Executiv, având în vedere că România se află într-un litigiu de arbitraj internațional în acest dosar. 

„Recunoașterea internațională a valorii universale a patrimoniului național face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească și de convenția UNESCO semnată de România. Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esențială: un monument istoric de importanță națională (și recunoscut ca atare de Statul Român), și universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate șapte situri din Europa (1) și a celor mai periclitate din lume (2). Recunoașterea internațională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO și a României, prin semnarea Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural”, explică reprezentanții Ministerului Culturii.

În prezent, România are șase poziții culturale și o poziție naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric al Sighișoarei, Bisericile de lemn din Maramureș și Delta Dunării.

„Corina Șuteu își manifestă speranța că Ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, va susține și va duce mai departe în cele mai bune condiții acest demers”, se arată în comunicat.

Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roșiei Montane aparține exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus, conform următorului calendar:

Februarie - August 2017: Evaluare tehnică a dosarului (desk review);

Septembrie 2017: Vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat;

Iulie 2018: Analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial și decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant acest demers dar nu stim care sunt consecintele si daca foloseste la ceva!
    • Like 0
  • Ioan check icon
    Laudabil! Poate ca acum niste labute foarte, foarte murdare nu vor mai putea pangari un bun national de nerecuperat!
    • Like 0
  • Ioan check icon
    Chiar daca e dureros ca noi singuri, din proprie initiativa si vointa si, in plus, cu eforturi proprii si responsabile nu suntem in stare sa ne conservam si promovam valorile- de orice natura ar fi ele, demersul e laudabil; poate in felul acesta niste labute deja murdare nu vor mai pangari un bun national, de nerecuperat!
    • Like 0
    • @ Ioan
      Care valori? Care bun national? Va referiti la aurul din mine, la galeriile de mina? La groapa de gunoi de la Glina, cumva?
      • Like 0
    • @ Ventidius
      Ioan check icon
      Am repetat succint esenta postarii anterioare. Aurul e si el o valoare, dar nu cea mai mare. Daca ati vazut macar o data Apusenii, veti fi de acord cu mine si, cine stie? -cu experienta altora, poate ca si Glina va fi"aur".
      • Like 1


Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

sustinatori calin georgescu

Nu absolut toți români, inclusiv fețe bisericești, au înțeles și simțit atunci solidar, nu toți au fost de acord cu acest pas fundamental pentru emergența în istorie a României. Orbire, îngustime, nepăsare. (În imagine, susținători ai lui Călin Georgescu, la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor/ foto: Inquam Photos/ George Călin)

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult