Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

În ultima zi a guvernării tehnocrate, dosarul Roșia Montană a fost depus la UNESCO

Protest Roșia Montana Sibiu

Ministerul Culturii a trimis la UNESCO, pe 4 ianuarie, dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”. „Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea prim-ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul ministerului.

La sfârșitul anului trecut, Guvernul anunțase că a decis ca dosarul Roșia Montană să fie depus la UNESCO doar după o hotărâre comună luată în Executiv, având în vedere că România se află într-un litigiu de arbitraj internațional în acest dosar. 

„Recunoașterea internațională a valorii universale a patrimoniului național face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească și de convenția UNESCO semnată de România. Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esențială: un monument istoric de importanță națională (și recunoscut ca atare de Statul Român), și universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate șapte situri din Europa (1) și a celor mai periclitate din lume (2). Recunoașterea internațională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO și a României, prin semnarea Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural”, explică reprezentanții Ministerului Culturii.

În prezent, România are șase poziții culturale și o poziție naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric al Sighișoarei, Bisericile de lemn din Maramureș și Delta Dunării.

„Corina Șuteu își manifestă speranța că Ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, va susține și va duce mai departe în cele mai bune condiții acest demers”, se arată în comunicat.

Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roșiei Montane aparține exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus, conform următorului calendar:

Februarie - August 2017: Evaluare tehnică a dosarului (desk review);

Septembrie 2017: Vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat;

Iulie 2018: Analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial și decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Interesant acest demers dar nu stim care sunt consecintele si daca foloseste la ceva!
    • Like 0
  • Ioan check icon
    Laudabil! Poate ca acum niste labute foarte, foarte murdare nu vor mai putea pangari un bun national de nerecuperat!
    • Like 0
  • Ioan check icon
    Chiar daca e dureros ca noi singuri, din proprie initiativa si vointa si, in plus, cu eforturi proprii si responsabile nu suntem in stare sa ne conservam si promovam valorile- de orice natura ar fi ele, demersul e laudabil; poate in felul acesta niste labute deja murdare nu vor mai pangari un bun national, de nerecuperat!
    • Like 0
    • @ Ioan
      Care valori? Care bun national? Va referiti la aurul din mine, la galeriile de mina? La groapa de gunoi de la Glina, cumva?
      • Like 0
    • @ Ventidius
      Ioan check icon
      Am repetat succint esenta postarii anterioare. Aurul e si el o valoare, dar nu cea mai mare. Daca ati vazut macar o data Apusenii, veti fi de acord cu mine si, cine stie? -cu experienta altora, poate ca si Glina va fi"aur".
      • Like 1


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult