Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Înainte să-și ridice avioanele pentru tine, America lui Trump te va întreba dacă i-ai plătit cotizația

Odată asigurat de susținerea Partidului Republican la alegerile prezidențiale, Donald Trump se consideră îndreptățit să-și păstreze linia dură care l-a propulsat în politica americană. Într-un interviu apărut joi în New York Times, Trump spune că, sub conducerea sa, America nu va acorda automat susținerea unui aliat NATO care este atacat, mai întâi urmând să fie analizată contribuția statului respectiv la alianță. „Dacă și-au îndeplinit obligațiile față de noi, atunci da, intervenim”, a răspuns el unei întrebări vizând ajutorul pentru statele baltice în eventualitatea unei agresiuni din partea Rusiei.

Această condiționare financiară a solidarității NATO, oricât ar părea de radicală, este totuși o propunere cunoscută de mult timp de susținătorii lui Trump (vezi și în articolul apărut miercuri pe Republica.ro, paragraful – „Deci cum rămâne cu Deveselu?”). Încă de la sfârșitul anilor `80, de când cocheta cu ideea candidaturii la președinție, miliardarul Trump voia să-i pună pe aliați să plătească mai mult pentru ajutorul militar pe care îl primesc.  

Este deja celebra soluție Trump cu zidul de la graniță pe care o să-l plătească Mexicul, pe principiul „plătesc odată 5-10 miliarde și se asigură astfel că păstrează fluxul de 24 de miliarde care vine de la noi an de an”. Retorica sa omite să amintească însă și avantajele pe care le au SUA de pe urma forței de muncă ieftine mexicane. Sau, în cazul implicării militare la nivel global, nu vorbește și de câștigul politic, strategic și implicit economic pe termen lung pe care îl au SUA.

Dar „noi cheltuim o avere pe sprijinul militar, ca să pierdem sute de miliarde (prin deficitul comercial)”, insistă el. Atacurile lui Trump vizează în primul rând țări bogate precum Japonia, Germania și Coreea, unde sunt dislocate cele mai mari forțe americane. Spre exemplu, în bazele din Japonia doar corpul de militari americani e de 54.000 de oameni. Dar Japonia plătește două miliarde de dolari pe an pentru aceste trupe (conform CNN). La fel, și Coreea participă cu fonduri consistente care acoperă 50% din costuri, spune comandantul american de acolo, arătând că „în mod clar, este mai ieftin să ții trupele în Asia decât să le aduci acasă”. Aranjamente similare de împărțire a costurilor există și cu celelalte state. În plus, trebuie luată în calcul și economia făcută prin faptul că bazele externe sunt mai apropiate de teatrele de operațiuni.

Alfel spus, are sens și din punct de vedere financiar menținerea trupelor în afară.

Campania politică din SUA nu are însă loc de „finețuri”, în contextul în care Trump are ca principal aliat substratul de neîncredere și nemulțumire din rândul populației. Spre exemplu, referitor la poziția SUA față de evenimentele din Turcia, Trump nu a ratat ocazia să puncteze - „nu suntem în poziția să dăm lecții. Uitați-vă ce se-ntâmplă la noi, când polițiștii sunt împușcați cu sânge rece”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    E clar că o să plătim. Am înţeles că din 2017...
    • Like 0
  • Pe langa munca convingerea pe care trebuie sa o ducem impreuna cu Polonia, Ucraina si tarile Baltice este esential sa militam si in UE pentru cresterea bugetelor de aparare astfel incat Rusia sa fie descurajata in a continua actele de agresiuni din regiune. Lituania, care este in prima linie de aparare, pare sa inteleaga perfect problema si solutiile: http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-38014997
    • Like 0
  • check icon
    Încă un trol americanofil ”Este vorba de cel mai important aliat al României şi doi dintre vecinii noștri.”. Halal aliat. Ca să te duci în vizită la ei stai la coadă la viză, fascistul de la ghișeu se uită la tine și te respinge dacă are chef, după ce ai plătit suta de dolari. Aliat care ți-a vîtăt pe gît Bechtel și ți-a trimis doar ambasadori inepți, obraznici și șpăgari. Mă lași?
    • Like 0
  • Donald Duck
    • Like 2
  • O interpretare total lipsita de orice seriozitate. Omul s-a referit in principiu la NATO deci nu la Japonia sau Corea. Asta ca prim punct. Pyunctul 2 este ca nu a zis ca trebuie s aplatim costurile stationarii armatei americane ci ca trebuie sa platim si noi, adica sa nu ne asteptam ca acumdaca suntem in NATO s aii injuram cat putem, sa nu bagam nici un ban in armata si sa stam galesi ca vin americanii si ne salveaza daca e cazul.
    Ceea ce zice el e de bun simt si anume ca de o buna bucata de vreme, in NATO doar americanii si cateva exceptii notabile sunt seriosi (UK si Polonia pana cum 3 ani). Armatele celorlalti sunt de la penibil in jos, incluzand aici si Germania. Alianta inseamna ca ne dam silinta impreuna nu ca ma obligati pe mine sa va apar, ceea ce e de bun simt si absolut adevarat !
    • Like 2
    • @ Adrian Ionita
      check icon
      trebuie sa intelegi, draga Adrian, ca omul asta ( ma refer la "contributor" - scriitor) are niste teme fixe : O sa observi ca-l critica pe Trump si atat;
      Desi nu cultura si investigatia ar fi elementele forte pe care s-ar baza; Si nici logica de business;
      pentru ca altfel ar fi inteles ca Trump- nefiind socialist- observa pe ce se duc banii tarii; Si-= probabil- incearca sa-i protejeza; chiar si daca- doar populist- tot e mai OK decat o madama scoasa din cutie de familia Clinton;
      E usor sa critici, mai greu sa pui ceva in loc;
      • Like 0
    • @ Adrian Ionita
      check icon
      PS- in continuarea comentariului tau: de remarcat lipsa oricarei observatii cum ca- atata timp cat faci parte dintr-o asociatie, trebuie sa-ti platesti cotele;
      Mai pe intelesul celor multi- daca faci parte din asociatia de proprietari ai blocului- trebuie sa-ti platesti intretinerea; Cam asta-i pe scurt- Poate ii iexplica cineva ( cu mai multa rabdare si tact ) si lui Cristian Stefan...
      Plus ca, asa cum scriam ieri ( desi nu mi s-a publicat...) ca observatie la articolul factu "salata cu de toate" despre Ceausescu, Trump, America, Rusia,,,,e,t,c,- poate ca nu ar strica sa-si mute articolele la ziarele cu cititori mai putin atenti la ce se intampla in lume ( ca sa nu zic- precum ieri- "fetele de la Nufaru` sau Coafezele de la Igiena"- asta fiind o figura de stil si nicidecum ( pentru a fi politic corect ) o forma de jignire la adresa institutiilor sau a meseriilor respective)
      • Like 0
  • Păcat că n-a fost Trump ăsta președintele USA în timpul WWII. Nu ar mai fi existat probabil debarcarea din Normandia, nu ar mai fi existat planul Marshall, Europa ar fi fost cucerită de ruși. America n-ar mai fi fost superputerea care este acum, ci o națiune izolată nu numai geografic dar și politic, economic, etc. Trăiască Mama Rusia! :-D
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult