Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Încă Putin: fotografia de moment a invaziei pe care Rusia o pregătește în Ucraina

Soldat ucrainean

Foto: Soldat ucrainean la frontieră, în apropierea orașului Zolot 4

Ucraina a avertizat recent că Rusia „aproape a finalizat” reunirea și concentrarea forțelor care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării, alimentând temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment. Aseară și în timpul nopții s-au făcut o serie de declarații importante în plan internațional, referitoare la situația din Ucraina. Iată cele mai importante dintre noile evoluții.

- Președintele american Joe Biden a prezis miercuri, în conferința de presă care a marcat un an de la preluarea mandatului, o invazie rusească în Ucraina, spunând că Vladimir Putin „trebuie să facă ceva”, în contextul comasării a peste 127.000 de soldați la granița ucraineană. „Nu sunt convins (că președintele rus Vladimir Putin) știe ce vrea să facă. Eu bănuiesc că va intra (în Ucraina). Simte că trebuie să facă ceva”, a declarat liderul de la Casa Albă. Biden a mai spus despre omologul său rus că „încearcă să își găsească locul în lume, între Occident și China”.

- Totodată, Joe Biden a subliniat că Statele Unite își vor spori prezența trupelor militare în statele membre NATO de pe flancul estic, cum ar fi Polonia și România, dacă Rusia va ataca Ucraina. Întrebat dacă are în vedere retragerea rotației trupelor americane de pe flancul estic al NATO, președintele Biden a transmis pe un ton clar că „nu este loc pentru asta”. „Nu vom face asta. De fapt, ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a precizat președintele SUA.

- Biden a înlăturat altfel ideea că administrația pe care o conduce va retrage trupele din fostele țări membre ale Pactului de la Varșovia, care acum sunt membre ale Alianței, pentru a încheia un acord de reducere a tensiunilor cu Rusia, care a transportat echipament militar și a adunat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina.

- Rusia a făcut publice la sfârșitul anului trecut cererile sale pentru limitarea influenței militare americane în Estul Europei și zona țărilor ex-sovietice, pe care le-a trimis către NATO și SUA și prin care cere, printre altele, ca NATO să nu mai accepte niciun membru nou în cadrul alianței și să nu mai înființeze nicio bază militară ori să amplaseze arme în vreuna dintre fostele țări din fostul Pact de la Varșovia care sunt acum membre ale Alianței.

- La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat miercuri că Franța este dispusă să aducă trupe pe teritoriul României în cadrul misiunilor NATO. „Am trimis trupe pentru a asigura securitatea partenerilor noștri europeni în cadrul misiunilor NATO, la prietenii noștri din zona baltică și vom continua să o facem. Am arătat disponibilitatea noastră de a merge mai departe, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în misiuni de tip [prezenţă înaintată consolidată], mai ales în România. E nevoie de solidaritate cu prietenii noștri europeni în cadrul NATO”, a spus președintele francez într-un discurs în fața militarilor din Alsacia.

În tot acest context complicat, câțiva parlamentari ruşi au cerut miercuri legislativului de la Moscova să facă apel la preşedintele rus Vladimir Putin ca acesta să recunoască cele două regiuni controlate de rebeli din estul Ucrainei, Doneţk şi Luhansk, ca state independente, în contextul suspiciunilor occidentale că Moscova plănuieşte să invadeze statul vecin.

Declarația de învăluire diplomatică a venit de la viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, negociatorul şef al Moscovei la discuţiile cu SUA pe probleme de securitate din 10 ianuarie de la Geneva. Acesta a declarat tot miercuri că el nu crede că există riscul ca un război pe scară largă să înceapă în Europa sau în altă parte, dând asigurări că Moscova nu are planuri să atace, să lovească sau să invadeze Ucraina, în pofida concentrării importante de trupe în apropiere de frontiera ucraineană.

Document ucrainean: o nouă potențială linie de front a apărut acum de-a lungul graniței de nord cu Belarus

- Ucraina avertizează că Rusia „aproape a finalizat” reunirea și concentrarea forțelor care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării, alimentând temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment. Potrivit celei mai recente evaluări a ministerului ucrainean al Apărării, Rusia are desfășurate în acest moment în regiune forțe armate care cuprind peste 127.000 de militari.

- Noua evaluare mai spune că Rusia sprijină peste 35.000 de rebeli în estul Ucrainei și are un personal militar propriu de aproximativ 3.000 persoane în regiunea Donbas. Moscova neagă că are forțe în estul Ucrainei.

- Documentul ucrainean avertizează că o nouă potențială linie de front a apărut acum de-a lungul graniței sale de nord cu Belarus, un aliat cheie al Kremlinului. „Teritoriul Belarusului ar trebui considerat ca un teatru de operațiuni cu drepturi depline pe care Rusia îl poate folosi pentru a extinde agresiunea împotriva Ucrainei”, se arată în documentul realizat de structura de informații militare ucrainene.

- De altfel, secretarul de stat american Antony Blinken, aflat în vizită la Kiev, a transmis că acumularea de trupe ruse la granița cu Ucraina înseamnă că președintele Vladimir Putin poate ordona un atac asupra Ucrainei într-un „termen foarte scurt”.

- Mesajul șefului diplomației americane completează ceea ce a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, care a evocat o „situaţie extrem de periculoasă în acest moment” la frontiera cu Ucraina, precizând că „Rusia ar putea lansa un atac în orice moment asupra Ucrainei”.

- Experții spun că perioada de iarnă este cel mai bun moment pentru un atac, deoarece pământul este înghețat și tare, ideal pentru tancuri și alte vehicule. Altfel spus, un posibil „blitzkrieg” (ofensivă militară generalizată, precedată de atacuri aeriene și bombardamente masive urmate de atacuri foarte rapide) declanșat de Rusia în Ucraina este, în primul rând dictat de cât de aspră va fi iarna în zilele următoare. Iarnă grea înseamnă temperaturi scăzute care duc la înghețarea solului, ceea ce permite deplasarea mult mai ușoară a tancurilor, blindatelor, camioanelor și ar permite astfel o desfășurare mai rapidă a unităților terestre.

- Antony Blinken este în turneu diplomatic zilele acestea, iar după ce azi se întâlnește cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu ministrul de externe Dmytro Kuleba, mâine va merge la Berlin, unde va avea o întâlnire cu ministrul de externe german Annalena Baerbock.

- Vineri va fi punctul culminant al saptamanii, pentru că se va întâlni la Geneva cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. „Orice discuţie privind securitatea europeană trebuie să includă partenerii şi aliaţii NATO din Europa, inclusiv Ucraina”, a declarat secretarul de stat american înainte de această serie de întâlniri diplomatice.

- În tot acest context tensionat, administraţia SUA a anunţat miercuri deblocarea unei sume suplimentare de 200 de milioane de dolari drept ajutor acordat Ucrainei pentru apărare.

Convoaiele de trenuri încărcate cu tancuri, rachete și trupe ruse continuă să se îndrepte spre granița cu Ucraina

- Rusia și-a evacuat treptat familiile personalului diplomatic din Ucraina, începând din prima săptămână a noului an. Operațiunea a fost una vizibilă, posibil parte a tensiunilor dintre Moscova cu Ucraina. Evacuarea lentă poate fi parțial o propagandă, parțial o pregătire pentru un conflict sau parțial o simulare, spun oficialii ucraineni și americani, care subliniază că ar putea fi chiar toate trei.

- De asemenea, Aleksandr Lukaşenko, liderul autoritar al Belarusului, a anunțat luni că forțele și echipamentele ruse au început să sosească în țara sa pentru un exercițiu militar comun care va avea loc în două locuri: la marginea de vest a Belarusului, lângă Polonia și Lituania, două țări din NATO, și de-a lungul graniței cu Ucraina, care ar putea deveni o cale de invazie a statului care poartă un conflict deschis cu Rusia încă din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei.

- La Washington, oficialii americani spun că Vladimir Putin nu a luat încă o decizie de a invada Ucraina. Aceștia îl descriu pe liderul de la Kremlin ca pe un tactician mai mult decât un mare strateg și cred că acesta analizează în mod constant o mulțime de factori privind o decizie fermă de a porni incursiunea armată. Printre acești factori se numără cât de bine ar putea să facă față Rusia sancțiunilor asupra băncilor și industriei sale.

- Totodată, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a anunțat luni în fața Parlamentului de la Londra că Marea Britanie a început să furnizeze Ucrainei arme ușoare pentru a se apăra de o potențială invazie, în contextul tensiunilor create de masarea de trupe rusești în apropiere de graniță.

- Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Rusiei să nu „invadeze” Ucraina, subliniind în același timp că Moscova „ar trebui să reexamineze situaţia mondială şi propria sa situaţie înainte de a face acest pas”.

- La toate acestea se adaugă faptul că convoaiele de trenuri încărcate cu tancuri, rachete și trupe ruse continuă să se îndrepte spre granița cu Ucraina. Concret, Putin își deplasează armata din estul îndepărtat al țării înspre partea opusă pentru a-și desfășura trupele la granița de vest cu Ucraina. Numai pe 11 ianuarie, douăsprezece trenuri militare de marfă au trecut spre vest prin regiunea Krasnoyarsk.

- Legat tot de Ucraina, Nord Stream 2, gazoductul care va transporta gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, a devenit un element al disputei în interiorul proaspetei coaliții de guvernare de la Berlin, după ce a creat deja neînțelegeri între Germania și SUA și a semănat discordie în Europa. De altfel, ministrul de externe german a spus că Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina.

- Luni, cu ocazia vizitei sale la Kiev, ministra Annalena Baerbock s-a declarat dispusă să aibă un dialog serios cu Rusia pe tema securității reciproce, dar nu dorește să dea înapoi în privința unor „principii de bază, cum ar fi inviolabilitatea teritorială, libera opțiune în privința alianțelor și renunțarea la amenințări cu violența”.

- În altă ordine de idei, ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a declarat că gazoductul Nord Stream 2 nu au nicio legătură cu conflict de la frontiera cu Ucraina.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In timpul asta, la noi se intareste flancul estic. Franta tot trimite trupe: https://stiridinromania.ro/militari-si-tehnica-de-lupta-nato-ajung-in-romania-foto/
    • Like 0
  • Soarta noastra e hotarata de acesti oameni. Fata de perspectiva atat de sumbra de a fi atacata Ucraina, negociind sa preia din nou influenta in zona tarilor foste vasale ale Rusiei poate parea un mizilic...ma gandesc la reluarea pe scara larga a schimburilor comerciale si la influenta politica pe fata, ca si asa, ordinele Moscovei sunt inca ascultate su executate de institutiile statelor foste socialiste. In felul acesta, aceste state vor vota singure desprinderea de EU si de NATO....Fara razboi, fostele state socialiste vor fi din nou vasale...numai de asta ma tem. Desi, cu Rusia, nu stii niciodata la ce sa te astepti. Oricum, nu de bine.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cătălin Vasile, NN România

În acest an, NN România a creat primul fond de burse pentru viitori antreprenori, care susține tineri cu posibilități financiare limitate să urmeze studii aplicate de business la EA – The Entrepreneurship Academy.

Citește mai mult

Pasarea in vazduh

„Bilete Brâncuși sold out” este mesajul aproape permanent afișat la centrul de informații al Muzeului Național de Artă Timișoara unde, până 28 ianuarie 2024, se desfășoară expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”.

Citește mai mult