Guvernul României discută în ședința de miercuri proiectul de ordonanţă de urgenţă inițiat de ministerul Sănătății, care își propune să pună capăt la ceea ce ministrul Voiculescu numește „sistemul feudal” din Sănătate. Luna trecută, ministrul anunța că vrea să aducă manageri profesioniști la conducerea spitalelor din România și că noua ordonanță va stabili un nou tip de contracte de management în cazul spitalelor.
La vremea respectivă, ministrul arăta că actualul sistem de management nu ar permite niciunui manager de la instituții medicale de renume din străinătate, precum AKH Viena sau John Hopkins Hospital, să ocupe o funcție similară în România din două motive: nu ar fi cadru universitar și nu ar fi medic primar și, de aceea, nu s-ar putea înscrie la concurs.
Ordonanța care modifică Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii elimină în primul rând această restricție pentru cei care vor să devină manageri de spital, ceea ce liberalizează, de fapt, accesul la funcțiile de conducere în spitale.
O altă schimbare vizează timpul pe care un manager trebuie să îl acorde activității de management a spitalului: de la 8 la 16. În cazul în care este cadru universitar sau medic, acesta va putea preda, opera sau acorda consultații doar după terminarea programului de lucru. Un pas important pe care îl va face ordonanța va fi acela că va depolitiza sistemul sanitar, managerii nemaiputând fi membri în organele de conducere și administrare și control ale partidelor politice.
Acestora le va fi interzis să desfășoare activități didactice și de cercetare științifică finanțată de furnizori ai spitalului și să facă parte din organele de conducere și administrare și control ale societăților comerciale.
Totodată, managerii de spital nu vor mai putea avea în unitatea sanitară rude de până la gradul patru angajate pe funcții de conducere și niciuna din rudele lor nu vor avea voie să dețină acțiuni la firme care au legătură cu spitalul sau cu serviciul de ambulanță.
Încă de la instalarea sa în funcție, ministrul Vlad Voiculescu afirma că dorește să destructureze sistemul de tip „feudal” din Sănătate. În iunie Vlad Voiculescu spunea că, atunci când se gândește la sistemul de sănătate, primul cuvânt care îi vine în minte termenul feudal.
„Este o feudă de sus până jos şi într-un sistem feudal e mai puţin vorba despre oameni, despre oameni buni sau răi, este vorba de sistem şi despre păstrarea feudei, a privilegiilor (...), Este un sistem feudal şi sper ca până la sfârşitul acestui mandat să destructurăm câteva lucruri”, declara în iunie Vlad Voiculescu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
adevara ca : decat codas la oras, mai bine la tara fruntas ! dar parca prea e aiureala cu aparatele astea medicale de ras calcaie si epilat artistic cumparate de pe tvshop, ca sa nu pomenim de medicina "țîțe&buci" care se bucura de compensare :)
de remarcat ca aceste realizari nu au fost "originale" ci in urma unor consultari cu Florence Nightingale.
1. Aceasta limitare a accesului cadrelor non-medicale non-UMF NU EXISTA : cel putin la Iasi, aproape TOATE spitalele au cadre non-UMF – chiar ministrul Voiculescu a facut el o vizita recent la Iasi iar unul din managerii cu care s-a intalnit, cel de la IRO, este economist, non-UMFist ! In fapt, vazusem pe fb un medic spunand ca in Iasi doar 4 din cele 13 spitale publice au directori din UMF – fact-checkuiti daca vreti.
2. Depolitizarea sistemului sanitar NU se face doar prin faptul ca managerii vor fi obligati sa « managerii nemaiputând fi membri în organele de conducere și administrare și control ale partidelor politice. » Adica deja pot sa fiu un mic PSDist, fara sa am vreo functie, si sa fiu manager de spital fara nicio problema daca iau concursul. La fel, nu inseamna ca daca nu am carnet de partid, nu pot avea relatii cu oameni din partide.
3. Pe principiul de la 2, la fel, aceasta OUG nu ma impiedica sa am prieteni la firme pharma/distributie. Cum o sa se fie oprita o retea de genul : managerul X are relatii cu firma fiului lui Y, iar managerul Y da si el, la schimb, contracte (preferentiale sau corecte, dar tot conflict de interese ar fi) unei firme a fiului lui X ?
4. Aceasta OUG nu face decat sa puna in ordine orarul de lucru al directorilor economici (lucru absolut corect) si sa elimine cateva incompatibilitati ; oricum, aceasta OUG este vulnerabila, oricand putand fi intoarsa la fel de repede de un alt parlament.
5. Atata timp cat spitalele sunt sub birul Casei care dicteaza ce si mai ales cat deconteaza acestea vor fi in pierdere iar managerii pot fi si cei mai buni si mai profesionisti oameni, tot vor sta cu mana intinsa la stat : vorbisem cu un medic care a operat la stat un cetatean non-roman, aceasta a platit 4000 lei pe o operatie care in privat costa 12000 lei – bineinteles, privatul pentru astfel de operatii face profit si, ulterior, ajunge, in baza profitului predictibil sa poata contracta credite pentru a isi reinnoi aparatura relativ frecvent, in timp ce statul merge in pierdere, obligand managerii sa stea cu mana intinsa la MS/autoritati (si deci sa isi faca relatii cu partidele) pentru a obtine si ele niste aparate ca sa nu mai fie atat de dati in judecata si de acuzati de presa.
Depolitizarea spitalelor se va face cand noi, ca societate, vom avea masura a cat ii revine unui spital la finalul lunii pentru serviciile sale si cat ii revine unui coafor la finalul lunii pentru serviciile sale.
Ar mai fi de spus ca propunerile sunt de bun simt si nu cred ca cineva de buna credinta poate sa le gaseasca vreo hiba.Dar, caci trebuie sa scriem si noi ceva:
1.in timp ce managerul va sta minim 8 ore la slujba , dom' doctor va veni si pleca la fel cand si cum vrea el de la spital,lasand rezidentii sa munceasca pe bani putini si pentru el?Dar pe la congrese tot asa de des vor pleca?Caci altfel , saracul manager va sta de unul singur prin spitale sau eventual va invata sa faca injectii.2.Daca vorbim de manageri ,nu ar fi bine sa stabilim un profil ideal fara de care sa nu poata nimeni candida?Un fel de C.V. minim necesar.Nu suficient,asta o va arata examenul,dar macar sa nu vedem ceva analfabeti pe acolo.Sau copile de 20 ani impinse de cine stie cine la butoane.Si zau asa, daca n-ai manageriat nimic la viata ta chiar poti sa te joci cu viata oamenilor?3.Acest lider de organizatie,acest manager va avea ceva de spus la angajarea medicilor?Dar la programul acestora?Dar la achizitii de medicamente,echipamente medicale etc.Caci de nu , el ar fi un fel de "om de serviciu'' care sta in ''scoala'' 8 ore,zugraveste , repara si atat.4.Daca tot vrem reforma,poate ar fi bine sa ne prezinte ministerul fisele de post si profilul candidatului de manager de la AKH Viena,Anadolu Istambul sau de ce nu Hopkins caci noi si americaii suntem ca fratii.5.Asadar tot respectul,tot sprijinul dar transparent si cu metoda caci am mai vazut personaje pline de bune intentii pe care ''le-a invins sistemul''.Si poate ca daca lumea vede si intelege ceva , daca dupa alegeri ''golanii'' vor dori sa puna la loc pe ''domnii profesori'' care manageriau cate 2 spitale,predau si pe la facultate ,ba mai erau si primar si mai stiu eu ce, poate ca vor iesi din nou in strada .Ca pentru asa ceva merita.Parerea mea.
1. Functia de manager de spital este pur administrativa astfel ca cel aflat in aceasta functie are program fix ( 8- 16 de exemplu), ca orice functionar public. Meseria de medic de spital este normata de la 8 la 13 plus contravizita de seara si de week-end plus garzile pentru completarea normei de 7 ore pe zi, plus garzile suplimentare ( acestea din urma fiind deseori neplatite ). Sa stii ca "dom' doctor", cum te exprimi tu, este obligat prin fisa postului sa participe in fiecare an la congrese si conferinte anuale, in ceea ce se numeste programul de "educatie medicala continua"; medicina este singura profesiune in care exista aceasta obligatie prin lege; spre deosebire de magistrati care atunci cand participa la vreo conferinta, o fac pe banii institutiei la care sunt ngajati, medicul executa aceste participari pe proprii lui bani; nici spitalul care la angajat, nici Ministerul Sanatatii si nici Casa de Asigurari nu aloca un leu pentru acest program de instruire, desi medicul are salariul de 10 ori mai mic decat al magistratului. E bine sa mai stii ca deseori, in spitalele de urgenta si in cele cu cazuistica grea si numeroasa, ora de plecare acasa a medicului se amana pana la rezolvarea cazului sau cazurilor cu probleme; si nimeni nu-i plateste orele suplimentare.
2. Orice functie de conducere are un profil rezultat din fisa postului; absolvirea unui curs de management sanitar ar trebui sa fie obligatorie pentru a fi director de spital. "Copilele de 20 de ani" nu se prea inghesuie sa fie manageri de spital pentru ca problemele cu care se confrunta in acest domeniu necesita totusi unele cunostinte de specifice si ceva experienta.
3. Din pacate, in spitalele publice se pastraza inca centralismul de tip socialist, adica nu conducerea spitalului decide angajarea medicilor, ci functionarii din Ministerul Sanatatii si din Directiile de Sanatate; ca atare, numeroase spitale din provincie duc o lipsa cronica de medici; deasemeni, grila de salarizare din spitalele publice este facuta centralizat de catre Minister si Casa de Asigurari, grila ce nu are nicio legatura cu efortul real depus de medic; in lumea civilizata, medicul are posibilitatea sa-si negocieze direct salariul si eventualele beneficii ( locuinta, decontarea navetei, etc ). In Romania, accesul unui medic tanar intr-un spital public nesesita in primul rand o "pila" la Minister sau la Directia Sanitara si, nu in ultimul rand, la directorul spitalului; orice medic tanar iti poate confirma acest lucru.
4. In incheiere, te informez cu respect ca nu "domnii profesori" sunt pericolul numarul unu pentru spitale, ci chiar institutiile abilitate sa gestioneze Sanatatea Publica: Ministerul Sanatatii, Directiile de Sanatate Publica si Casa de Asigurari; activitatea acestor institutii nu are nicio legatura cu necesitatile reale ale sistemului public de sanatate. Unitatile medicale, medicii si pacientii sunt doar supusii si nefericitii beneficiari ai acestor institutii. E suficient sa te duci cu vreo problema la oricare dintre aceste institutii si vei constata aroganta, birocratismul si ostilitatea cu care vei fi intampinat, fie ca esti pacient, fie ca esti medic.
Daca, printr-o minune, nu te-a plictisit foarte tare scrierea mea, poate ca iti voi arata si solutiile, simple si de bun simt, dar pe care autoritatile sanitare refuza sa la aplice.
In schimb introduce obligativitatea gradului universitar pentru sefii de sectie din spitalele clinice. Ridicol. Un medic primar practician va stii intotdeauna mai bine ce e de facut pe o sectie (clinica) decat unul care tine cursuri si se ocupa de doctorate.
Si daca o ruda e deja angajata in spital un medic nu mai poate fi numit director? Asta e criteriu de excludere? Pai daca tot se vrea competenta de ce nu se aleg directorii dintre medicii care au ales management la rezidentiat?
Din aceasta perspectiva, problema este alta: spitalul de stat este platit ( insuficient ) exclusiv de Casa de Asigurari, pe cand spitalul privat are doua surse de finantare: Casa de Asigurari ( care plateste mai bine privatii decat o face cu spitalele publice ) plus co-plata pacientului; astfel privatul are doua surse de finantare: banii publici ai Casei de Asigurari plus banii achitati direct de pacient. In acest fel s-a ajuns ca, dau un singur exemplu, tomograful spitalului public sa fie mai mereu defect pentru ca nu exista bani pentru reparatii sau consumabile sau se termina fondurile alocate in luna respectiva, in timp ce tomograful particular, avand doua surse de finantare, functioneaza fara probleme.
Sistemul privat ar trebui sa functioneze nu cu banii publici ai Casei de Asigurari, ci in baza unor abonamente de sanatate private suplimentare platite de catre cei care opteaza pentru servicii medicale private.
Statul ar trebui sa sprijine sistemul privat de sanatate prin facilitati fiscale, deduceri stimulative de impozit, stimularea fiscala si legislativa a angajarii de medici tineri, etc, si ar trebui sa aloce direct bani doar daca privatul ofera servicii intr-o specialitate care este deficitara in reteaua publica sau daca privatul isi deschide o unitate medicala intr-o zona defavorizata economic sau acolo unde deficitul de medici din sistemul public este mare.
In actualul sistem aberant de finantare a sistemului public si privat de sanatate, in Bucuresti si in cateva orase mari "ploua" cu unitati medicale private finantate de Casa de Asigurari, in timp ce in restul tarii, sistemul public de sanatate sufera in mod cronic de subfinantare si de lipsa medicilor si a dotarilor minimale, iar sistemul privat este aproape absent.
"Adevarata reforma din sanatate", cum te exprimi tu, va putea incepe doar prin desfiintarea monopolului pe care il exercita Casa Nationala de Sanatate si prin aparitia mai multor Case de Asigurari de Sanatate care sa se afle in competitie pentru racolarea de medici si de abonamente de sanatate. Numai astfel, atat spitalul, cat si medicul si pacientul vor avea posibilitatea sa aleaga intre mai multe oferte de finantare si de asigurare de servicii medicale.
Atata timp cat spitalele publice si medicii din sistemul public de sanatate depind financiar de aceasta unica CNAS, iar cetatenii sunt obligati sa cotizeze cu totii la aceeasi unica CNAS, monopolul exercitat de CNAS va continua sa fie total si astfel se va perpetua si accentua sub-finantarea sistemului public de asistenta medicala. Spitalele publice, in special cele din provincie, vor ramane in continuare si fara dotari decente si fara medici suficienti.