Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Incursiunea rusească în România. Radiografia unui eșec instituțional. Ce se mai poate face?

drona 2025

Foto: Profimedia

În cazul incursiunii ilegale a dronei rusești în România sunt multe de spus, așa că intru abrupt:

1. Comunicarea

Au trecut exact doi ani de zile de când îl acuzam pe Președintele României Klaus Iohannis că minte în legătură cu căderea unei drone la Plauru. În acele zile foarte mulți oameni din Guvern și din păcate generali în rezervă din Armata Română s-au compromis definitiv în ochii mei. Președintele României și Ministrul Apărării de atunci au negat timp de aproape trei zile faptul că o dronă rusească a căzut în localitatea Plauru, Jud. Tulcea. Era vorba de primul OZN rusesc (ca să folosesc ironia rușilor la adresa noastră - pe care ne-o merităm, după cum voi demonstra mai jos) din 5 septembrie 2023.

Îmbunătățirea din volumul comunicațional prin comparație cu 2023 este indiscutabil: avem Ministerul Apărării care dă comunicate de presă la foc automat, un ministru al apărării care comunică de mai multe ori pe zi și un Președinte care adresează problema. Inclusiv în zona calității comunicării vedem o creștere semnificativă comparativ cu Iohannis/Tîlvar.

Aici se opresc însă veștile bune. Aseară la Antena3, președintele Nicușor Dan a reușit să se contrazică cu Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu în direct, la TV, legat de drona rusească.

Ionuț Moșteanu a declarat la Digi24 că drona "foarte probabil nu avea încărcătură", Nicușor Dan declarat aseară că "nu putem știi ce avea înăuntru până nu punem mâna pe ea". Aceasta nu este o bâlbă legată de a fost sau nu fault la meciul de fotbal al naționalei, ci este vorba despre alinierea comunicării a celor mai importante două persoane din România pe acest subiect.

Din păcate, niciunul dintre ei nu este la primul astfel de eșec: Ionuț Moșteanu spunând într-un interviu pentru news punct ro că românii (citez) "pot dormi liniștiți", referindu-se că rusia nu poate și nu va ataca o țară NATO. Declarația venea la o zi după ce Președintele Poloniei (da da, suveranistul susținut de George Simion), Karol Navrocki avertiza că rusia poate ataca NATO și cu o zi înainte să fie contrazis brutal de 19 drone rusești care au atacat Polonia.

Tot aseară la Antena 3, Președintele Nicușor Dan a reușit să mă dezamăgească pentru prima dată: a refuzat în mod direct propunerea ministrului de externe al Poloniei, Radek Sikorski de a impune o zonă tampon "no-fly zone" deasupra spațiului aerian Ucrainean imediat învecinat țărilor noastre, spunând "Pentru moment – mai degrabă, nu". No Fly Zone (NFZ) ar putea fi inclusiv o operațiune care ar putea aduce mai repede pacea. Și dacă tot am ajuns la România și Polonia...

2. Romania și Polonia sunt aliniate

În Polonia, Președintele vine din partidul PiS (Lege și Dreptate), partid naționalist-conservator și euro-critic. Karol Navrocki a fost susținut de George Simion - care voia să se bage în poză, fără să înțeleagă că în Polonia, oamenii de stat nu sunt pro-ruși și nu vor face agenda Rusiei, cum o face Simion și AUR. Premierul este Donald Tusk, face parte din partidul PO (Platforma Civică), partid de centru-dreapta, moderat. Cei doi și partidele lor sunt principalii rivali din sistemul politic polonez.

Donald Tusk și Karol Navrocki nu se iubesc, asta este evident, dar pare-se că găsesc modalități prin care să colaboreze eficient pentru a proiecta puterea Poloniei în lume, pentru a-i umfla nasul lui Putin și pentru a-și proteja populația. Tusk și Navrocki, în subiectul atacului cu drone din Polonia sunt aliniați. Deci Polonia este aliniată intern.

Și în România există o aliniere internă. Din păcate alinierea este de data aceasta între Nicușor Dan și George Simion. Ambii își doresc să nu susținem propunerea ministrului de externe polonez, ambii îl contrazic pe Ionuț Moșteanu și Ionuț Moșteanu pe ei cu privire la încărcătura explozivă a dronei sau lipsa ei. Și că tot vorbim de încărătură explozivă...

3. Geran sau Gerbera?

Este adevărat că nici în acest moment nu avem o comunicare clară cu privire la ce tip de dronă a fost? Dacă a fost fără încărcătură a fost Gerbera. Dacă a fost cu încărcătură a fost Geran. Pe 14 septembrie, Ministerul Apărării transmitea public un comunicat care începea așa: "O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României". Deci Geran. Președintele Nicușor Dan a lăsat să se interpreteze comunicatul MApN la Antena3. Mai mult, chiar șeful MApN în aceeași zi cu comunicatul MApN spune că "foarte probabil a fost o dronă care a fost folosită ca în Polonia la provocare". Păi atunci nu e Geran cum spune Ministerul, ci este Gerbera.

De ce este important să facem identificarea și atribuirea corectă și abia apoi să comunicăm? Pentru că din perpectiva războiului hibrid al rusiei împotriva României, în tehnicile detaliate de KGB cu privire la Măsurile Active, se explică foarte clar că o operațiune de destabilizare, este de succes și dacă este subestimată și dacă este supraestimată. Astfel, pentru a ne proteja de subestimări, de minimizări care ne fac rău, dar și pentru a ne proteja de isterii gratuite, este important ca noi, românii, prin factorii de decizie să avem o comunicare coerentă, corectă, la timp și consecventă. Doar acești factori fac să scadă din eficiență Măsurile Active duse împotriva României. De ce? Pentru că doar acești factori duc la creșterea încrederii în instituții și democrație, lucru care ar reprezenta un eșec al operațiunii. Care pot fi alte obiective pentru ceea ce au făcut rușii explică foarte bine expertul în spațiul ex-sovietic Armand Gosu pentru contributors, interviu pe care vă invit să-l citiți cu atenție (și îngrijorare).

Dar care-i diferența între Gerbera și Geran?

Este exact diferența ca diferența dintre o minge de fotbal plină cu aer și o minge de fotbal plină cu pietre (cei de vârsta mea își aduc aminte de glumele proaste pe care le făceam în spatele blocului, vinovate pentru multe luxații, glezne rupte și altele de felul). Gerbera este o dronă momeală eminamente inofensivă (rareori au fost observate încărcături foarte mici), cealaltă este letală. Geran însă este varianta ruseasă, îmbunătățită a dronei de atac iraniene Shahed-136. Este de origine Iraniană, de asamblare rusească, cu piese aproape în totalitate produse de China. Geran este o dronă de atac, zboară cu aproximativ 185 km/h, poate purta o încărcătură explozivă de până la 90 de kg, iar la impact poate produce devastare. Așadar, este important să știm ce ne-a violat spațiul aerian, nu să ne contrazicem cu privire la asta.

4. Cum se doboară o donă rusească

Am auzit diferite discuții în societate despre cum și ce ar trebui să facă Armata Română cu privire la a da jos dronele astea. Fără a fi un expert, având totuși o experiență greu de contestat: cel mai apropiat impact de mine al unei drone Shahed a fost la 150 metri. Cel mai apropiat sistem Ghepard pe care l-am văzut în acțiune era la 25 de metri. Cei mai mulți dintre militarii ucraineni cu care am stat pe front erau piloți de dronă, înțelegeau întregul ecosistem de atac și apărare. Deci?

Păi printr-o apărare anti aeriană multistratificată. Întrebarea pe buzele tuturor este, sunt sigur:

"da' poate România să dea jos dronele astea într-un mod eficient (adică și cu costuri reduse), nu doar eficace (adică să-ți atingi scopul)?". Răspunsul este Da! Răspunsul mai lung este "prin apărare aeriană multistratificată".

Echipamente necesare pentru apărarea aeriană multistratificată:

Radare - avem;

ERAD - avem;

LRAD - avem;

MRAD - avem;

SHORAD - avem;

VSHORAD - avem;

NAMD - n-avem;

Proceduri și interoperabilitate:

Centru de comandă - avem;

Integrare NATO - avem;

Deci se poate chiar ușor? Păi în acest moment avem la dispoziția Armatei Române elementele necesare pentru a nu mai trece nicio dronă de granița României în zona Tulcea. Literalmente nicio dronă rusească și dacă atacă în valuri de câte 30-50 de drone. Este nevoie doar să ne uităm in inventarul Armatei Române și vă voi convinge că practic nicio dronă, niciodată (poate niciodată de acum înainte) nu trebuie să violeze spațiul nostru aerian.

5. Ce se poate face?

Așadar, echipamente avem. Avem de unii singuri, fără aliați, fără ajutor. Avem noi, prin puterea noastră suverană (pun intended). Ce nu avem este voința să ne modernizăm prin implementarea lecțiilor învățate de la ucraineni. Din ce știu eu (să mă contrazică cei care știu mai bine) noi avem un C2 (Comandă și Control) în Centru de Operații Aeriene. Ceea ce este fain, doar că un Shahed se deplasează cu 3 km/minut. Iar asta înseamnă că COA, care este național, este un pic cam departe și pierdem timp prețios cu el.

Eu aș face un centru tactic de comandă și control, căruia să-i ofer aceste prerogative, direct acolo, în județul Tulcea și care să coordoneze tot sistemul de apărare multistratificat descris mai sus.

Logistica ar fi susținută de bazele noastre din Județul Tulcea și în caz de nevoie, de Constanța. Pe lângă asta mai e nevoie doar de voință politică și vă promit că nu mai trece nicio dronă de granița României. Atunci am proiecta hotărâre, fermitate, voință, curaj și am fi luați în seamă. Nu doar în domeniul militar, ci în multe alte domenii. Inclusiv brandul de țară ar fi îmbunătățit.

Și nu, nu accept să mi se spună "dar stai să vezi, că NATO" că câr, că mâr. Polonia nu a stat să aștepte pe nimeni, nu a întrebat mai sus sau mai jos. A încercat să facă față atacului - nu prea a făcut, dar măcar a încercat și au avut hotărâre.

Pentru cei cu șocul că eu critic, după ce am susținut: Critic pentru că nu sunt habotnic, pentru că e democrație și pentru că am încredere că acești oameni, pe care-i cunosc personal, apreciază democrația. Am susținut pentru că orice s-ar întâmpla, tot Nicușor Dan ar fi fost mai votabil decât George Simion. Așadar, celor care se gândesc să mă jignească, înjure sau orice altceva pentru că mă cunosc cu cei doi protagoniști ai criticilor acestei postări le spun așa:

Critic pentru că îmi place să cred că am gândirea critică dezvoltată. Și sper ca și alții să-i critice pe toți cei care îl conduc, când au argumente. Îi îndemn pe toți să o facă. Criticile să fie constructive, să vină cu soluții sau măcar să-și elibereze frustrarea într-un mod civilizat. Am spus-o de peste 10 ani: nu vă faceți idoli din politicieni. Sunt doar oameni. Președintele Zelenski, care este considerat un erou la nivel mondial, nu este un idol, nu este o icoană. Este un lider providențial cu îndeajuns de multe neajunsuri încât putem fi convinși că este un om. Excepțional, e adevărat, dar tot un om.

Hai cu o comunicare coerentă, cu planuri traduse în acțiuni și cu măsuri care să determine rusia să nu mai facă "accidente" și aroganțe pe la noi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nicușor Dan nu are nici acum consilieri,poate doar unul de care ne garantai că va sta la 10 km de Cotroceni deși a fost prezent la investire.Se pare ca omul nu poate accepta sfaturi,crede ca le știe pe toate sau nu are încredere în nimeni.Polonia are politicieni adevărați pe când noi avem niște lași.Nici măcar acum când aproape toți din Europa pare ca sau unit împotriva agresorului noi sa nu avem niciodată pe unul cu c..ie?
    Suntem blestemați!
    • Like 0
  • Felicitari pt.efortul de a lamuri lucruri pana la urma simple,doar,ca lipseste ceea cei mai important, COMUNICAREA intre factorii de decizie,boala veche la noi.
    • Like 2
  • RazvanP check icon
    România ar trebui să facă o zonă de no-fly deasupra UCRAINEI pentru că...? Ok, înțeleg perfect logica unei apărări a teritoriului NAȚIONAL, dar nimic mai mult. Este treaba ucrainienilor să-și apere teritoriul!
    Chiar dacă, tehnic vorbind, Bugeacul este teritoriul NOSTRU....
    Au insistat să păstreze furăciunile sovietice, ghinion, acum e problema lor!
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Mihai check icon
      Ca să poți apăra teritoriul, adică să nu apuce drona să intre, trebuie să extinzi zona în care dronele pot fi doborâte în afara granițelor. Astfel dacă este doborâtă va pica în Ucraina deci nu vom avea noi pagube colaterale.
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Mhai Nai check icon
      Rusia intelege. Si ei au nevoie de o zona de siguranta. Intreaba-i!
      • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult