Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Armatei: „Noi nu mințim NATO, noi ne mințim pe noi”. O grenadă propagandistică a României, detonată chiar de NATO: cât declarăm, cât alocăm și cât cheltuim în realitate pentru Apărare

Foto: Ukraine Presidency/Ukrainian Pre / Zuma Press / Profimedia

România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, deși în toate declarațiile oficialilor români, de la președinte, la premier, se subliniază că țara noastră a depășit plafonul de 2% cerut de Alianță. Această sumă totală este mult redusă față de ceea ce promitea Klaus Iohannis: că vom aloca  2,5% din PIB. 

Având un nivel actual al cheltuielilor pentru apărare de 1,6% din PIB, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB recomandat de Alianță, potrivit  datelor oficiale de la NATO:

Într-o intervenție pentru Republica, fostul șef al Statului Major al Armatei române, generalul Ștefan Dănilă, spune că „de alocat, s-au alocat fondurile, dar nu s-au cheltuit”.

„Puteam spune că România a alocat 2,5% din PIB pentru sectorul apărării în noiembrie sau decembrie 2023, dar nu în martie 2024. Acum trebuie să spunem cât am cheltuit dacă vrem să fim corecți”, explică generalul în rezervă Ștefan Dănilă.

După cum indică și G4Media, în raportul NATO se mai spune că România a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare doar în anul 2020, când a cheltuit 2,01% din PIB. Mai mult, în ultimii trei ani a înregistrat scăderi constante de la an la an, iar cuantumul de 1,6% din PIB înregistrat în 2023 e cel mai mic din 2017 și până în prezent.

„Dacă spunem în continuare, în martie sau aprilie 2024, că în 2023 s-au alocat 2,5% din PIB pentru apărare, deja mințim și ne facem că nu știm că s-a terminat anul. Suntem în martie 2024 și putem să spunem exact cât s-a cheltuit, dar nu spunem. Deci este o minciună prin omisiune. Noi nu mințim NATO, noi ne mințim pe noi. NATO a recomandat statelor ce trebuie să facă și ia în evidență cât declarăm, cât alocăm și cât cheltuim efectiv pentru apărare. Ce vedem sunt numai declarații publice care omit sa spună adevărul. Se minte opinia publică, deși cei de la NATO știu exact cât am cheltuit”, mai declară fostul șef al Statului Major al Armatei române, generalul Ștefan Dănilă,

Când vine vorba despre investiția propriu-zisă în echipamente, România stă și mai prost decât la bugetul total: se numără printre codașele NATO, locul 5 de la coada clasamentului, cu 21,9% din totalul bugetului de apărare. Lider detașat al cheltuieilor pentru arme noi este Polonia, care alocă peste 53% din bugetul total al apărării pentru înzestrare, urmată de Finlanda, Luxemburg, Ungaria și Grecia, mai scrie G4Media, citând raportul NATO.

Olanda, țara al cărui prim-ministru (Mark Rutte) este contracandidatul lui Klaus Iohannis pentru șefia NATO, se situează și la acest capitol în fața României, cu 25,5% din bugetul total al apărării alocat pentru înzestrare.

România, în schimb, are cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget, mai exact 59,7%. Este cel mai mare procent din cadrul alianţei, raportat la cheltuielile totale, depăşit doar de Italia cu 62%.

Asta deşi personalul militar al României este estimat de raportul NATO la 64.000, faţă de Italia cu 170.000 sau Polonia şi Franţa cu peste 200.000 fiecare. Primele două locuri în acest clasament sunt ocupate de SUA (cu 1,3 milioane de soldați) şi Turcia (cu peste 460 de mii).

După cum arată și Observator, 13,9% din cheltuielile României pentru Apărare merg către mentenanţă şi alte operaţiuni, 4,5% către infrastructură şi 21,9% către înzestrare sau echipamente grele.

„Nivelul cheltuielilor efective în apărare doar ne arată ceea ce știam de multă vreme, România dă din gură foarte mult, dar când e să treacă la fapte... mai greu. Cu multe licitații blocate sau anulate, fără capacitate instituțională și cu tot felul de baroni punând piedici, nu e de mirare că nu reușim să transformăm vorbele în fapte”, explică și Marius Ghincea, cercetător în relații internaționale la Institutul Universitar European de la Florența.

Pe de altă parte, generalul în rezervă Mircea Mîndrescu, fost comandant în structurile de comandă ale NATO, a declarat pentru Republica că vorbim azi despre o promisiune de care nu ne-am ținut. „Într-adevăr, există această diferență între promisiunea de a aloca și alocarea de 2,5% din PIB pentru apărare și realitatea bugetului cheltuit, care ne duce la aproape 1,6% din PIB. Iar din acest punct se poate pune o întrebare destul de firească: De ce se întâmplă acest lucru? Din câte am vorbit cu cei care gestionează sistemele bugetului militar al țării, diferența cea mare vine din faptul că anumite categorii de tehnică militară și muniție care ar fi fost contractate nu au putut fi furnizate de către cei de la care am contractat din cauza crizelor internaționale pe care le cunoaștem, precum războiul Rusiei în Ucraina, conflictului dintre Israel și Hamas și altor evenimente asemănătoare. Pe de o parte, nu este o bilă albă pentru noi. Pe de altă parte, este bine că vedem care e realitatea, pentru că doar așa putem să luăm măsurile necesare pentru ca data viitoare, adică în acest an, să cheltuim cu adevărat și înțelept fiecare leu din bugetul alocat apărării”. spune generalul Mircea Mîndrescu.

Ce mai spune raportul NATO: Că Ministerul Apărării al fiecărui stat aliat raportează cheltuielile pentru apărare actuale și cele estimate pentru viitor, în conformitate cu o definiție convenită la nivelul NATO. Sumele reprezintă plățile efectuate de un stat membru prin guvernul său, care au fost sau vor fi efectuate în cursul anului fiscal pentru a satisface nevoile forțelor sale armate, ale aliaților sau ale Alianței.

Raportul NATO se bazează pe informații economice și demografice disponibile la nivelul Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Având în vedere diferențele dintre aceste surse NATO și previziunile făcute de guvernele naționale privind PIB-ul, cifrele prezentate în raportul NATO pot să difere considerabil de cele la care face referire presa și care sunt publicate de autoritățile naționale sau prezentate în bugetele naționale.

În vara lui 2022, la Summitul NATO de la Madrid, Klaus Iohannis îi anunța pe români și aliații din NATO, după cum indică și TVRInfo, că bugetul de 2,5% din PIB pentru Apărare va fi o constantă pentru România cel puțin în următorii 10 ani. Raportul NATO, care se bazează pe datele colectate până în februarie 2024, arată că armata română a cheltuit de fapt 1,6% din PIB, mult sub pragul minim cerut de NATO.

MApN recunoaște că a reuşit să cheltuiască doar 1,58% din PIB pentru apărare

Dintr-un buget de 2,5% din PIB pentru 2023, MApN a reuşit să cheltuiască doar 1,58%, mai puţin decât cheltuia înainte de războiul declanşat de Rusia în Ucraina, se arată într-un răspuns pentru publicația Monitorul Apararii.

MApN justifică necheltuirea banilor prin presiunea din piaţă în urma conflictelor, care a dus la „creşterea semnificativă a cererii, reducerea ofertei şi mărirea timpului de pregătire a achiziţiilor”.

Pentru anul 2024, MApN are un buget uriaş, de 95 miliarde lei, adică 19 miliarde de euro, cel mai mare buget din ultimii 30 de ani, după cum scrie Europa Liberă .Minimum 20% din acești bani, aproape 4 miliarde de euro (19 miliarde de lei) ar trebui alocați numai cumpărării echipamentelor noi. 

La acest moment, Armata României are în curs de semnare sau iniţiate un număr de 14 proiecte de înzestrare, de peste 6 miliarde euro în total. Cele mai importante sunt:

• cele pentru achiziţia sistemelor antiaeriene cu rază mică şi foarte mică, 
• achiziția a două submarine, 
• achiziția a două elicoptere H 215 M, cu capabilităţi de luptă la suprafaţa apei, 
• achiziția a trei sisteme PATRIOT – HSAM etapa a doua, 
• achiziția unui batalion de tancuri Abrams, 
• achiziția de obuziere autopropulsate şenilate grele de 155mm, 
• achiziția de sisteme de rachete antiaeriene cu raza foarte scurta de actiune, 
• achiziția unui portabil – MANPAD, 
• modernizarea sistemului de artilerie antiaeriana OERLIKON Model GDF 103 la standardul de sistem de artilerie antiaeriana cu capacitati CRAM, 
• achiziția de muniţii pentru sistemele PATRIOT, HIMARS, aeronave F-16, 
• achiziția de autovehicule tactice blindate tip usor – ATBTU, 
• modernizarea a două Nave Purtatoare de Rachete.

În ianuarie 2024, Ministerul român al Apărării a explicat că, la finalul lui 2023, Guvernul i-a diminuat bugetul, de la 2,5% din PIB la 2%, după cum mai indică Monitorul Apararii. În consecință, MApN a fost obligat să dea o parte din bani înapoi la buget. Motivul: pentru că se avea în vedere încadrarea în ţinta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergenţă (adică obligația de reducere a deficitului bugetar conform tratatului UE), precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 

„Diferenţa de 0,42% rămasă neutilizată (de la 2% din PIB până la 1,58% din PIB) a fost cauzată în principal de amânarea unor plăţi pentru echipamentele militare prinse în programul de achiziţii al Armatei României pentru finalul anului 2023”, a explicat atunci MApN, citat de Europa Liberă. Unul dintre motivele pentru care Ministerul Apărării nu a cheltuit în 2023 toți banii alocați a fost anularea planului de a cumpăra patru corvete și de a moderniza două nave din dotarea Marinei Militare.

Potrivit site-ului Global Firepower, unde se publică anual o listă actualizată a celor mai puternice armate din lume și din UE, Armata română ocupă pe locul 47 din 145 de țări. Dintre cele 32 de state NATO, Armata României este în acest top pe locul 15, înaintea vecinilor aliați Ungaria și Bulgaria, dar șapte locuri sub Polonia, cea mai puternică forță militară din estul Europei.

Clasamentul Global Firepower ia în considerare factori precum volumul de echipament militar și de trupe de care dispune fiecare țară, precum și situația financiară, geografia și resursele disponibile, informații care pot fi imperfecte. În special, clasamentul evaluează armatele doar din punct de vedere convențional, trecând cu vederea capacitatea de atac nuclear a unei țări. 

O mare problemă în Armata Română este generată și de faptul că aceasta se confruntă cu un fenomen cel puțin îngrijorător. De la începutul anului 2022 până în prezent, MApN a rămas fără peste 13.000 de angajați, arăta o investigație Europa Liberă. 

Nu poți să vorbești de securitate dacă nu ai o industrie de apărare puternică

Potrivit unei investigații marca „România, te iubesc!" realizată de Rareș Năstase, toate statele europene își pun la treabă industriile de apărare, pentru că vremurile impun sporirea capacităților din domeniul militar. UE și-a prezentat inclusiv o strategie în acest sens. La noi, însă, una cere Armata și alta poate oferi industria de stat.

Câteva chestiuni prezentate de echipa „România, te iubesc!" și care sunt de luat în seamă atunci când ne uităm și analizăm cum „a avut grijă” președintele Iohannis de armata română și industria de apărare din România pe parcursul celor două mandate:

• „România stă foarte prost în acest moment la capitolul dotare muniție, de la cartușele mici, la obuzele foarte mari”, spune Aurel Cazacu, fost director ROMARM.
• România are muniție doar pentru 21 de zile, în eventualitatea unui război.
• Războiul din Ucraina nu a schimbat cu nimic industria națională (nu cea privată) de apărare.
• Ca să producem muniție, trebuie să avem pulbere și explozivi, dar nu avem ceva care să producă efectiv pulberi de 15 ani, deși autoritățile se laudă de cinci ani că vor face o fabrică de pulberi.
• Există o fabrică de pulberi, la Făgăraș, dar aceasta e în conservare „pe hârtie”. Sindicaliștii spun că legea te obligă să dai bani nu doar pentru salarii, ci și pentru întreținerea instalațiilor. Dar banii ăștia nu au venit niciodată de la Guvern.
• O altă problemă cu fabrica de pulberi de la Făgăraș e că în interiorul acesteia e și un depozit de deșeuri, dar și un adăpost de câini.
• Sindicaliștii susțin că au sesizat autoritățile, inclusiv CSAT, de riscul unor incendii la Făgăraș, având în vedere depozitarea ilegală de deșeuri din curtea unei fabrici de explozivi. În 2021, inclusiv șeful Gărzii de Mediu de la acea vreme a sesizat autoritățile despre situația de la fabrica de pulberi de la Făgăraș.
• Având în vedere că la Făgăraș, la fabrica statului, nu se produc pulberi, guvernul român cumpără pulberi de la vecinii sârbi.
• Diavolul se ascunde însă în detalii. Serbia, ca să producă explozibil, ia nitroceluloză din Rusia, după cum spun oamenii din domeniu.
• Suntem în fața unei mari breșe de securitate. De ce? Pentru că, în cazul unui conflict direct între Rusia și NATO, unii experți atrag atenția că Serbia nu și-ar mai onora obligațiile contractuale de a ne mai vinde pulberi.
• România nu produce pulberi pentru muniție, dar nici muniția necesară pentru echipamente și tehnică militară din dotarea armatei române.
• Noul șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a spus recent că e nevoie de o reformă în industria de apărare și a declarat că, în loc să producem muniție NATO, cu care să ne apere soldații noștri și partenerii din Alianță, avem linii de producție incompatibile cu NATO.
• Șeful direcției generale pentru armamente din MApN, cea care stabilește ce se cumpără pentru Armata României, spune că Ministerul Economiei și ROMARM știu în permanență ce vrea să achiziționeze armata, dar nu au capacitatea să se adapteze pe zona de fabricare.
• Articolul 3 din Tratatul NATO se referă la faptul că aliații trebuie să-și dezvolte capacitățile naționale de apărare.
• Statul cumpără mașinării performante pentru armată, dar nu e pregătit să producă muniția de luptă pentru ele.
• Pentru multe elemente de muniție, termenele de așteptare ajung la chiar un an în această perioadă, iar România, în plin proces de modernizare a echipamentelor de luptă, se așează la coada de comenzi.
• Analistul militar Claudiu Degeratu spune că, la Agenția Europeană de Apărare, România apare cu o execuție bugetară de 1,8% din PIB pentru apărare. Deci declarăm 2%, dar cheltuim 1,8%.
• Concluzia reportajului e că nu poți să vorbești de securitate dacă nu ai o industrie de apărare puternică. Iar România din timpul mandatelor lui Iohannis, care se vrea șef NATO, nu s-a preocupat de acest lucru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp