- Cercetători de la universități tehnice de top din România și mari companii s-au reunit într-o inițiativă fără precedent, prin care cer autorităților un plan pentru a pune, cu ajutorul banilor europeni, România pe harta mondială a producătorilor de cipuri. O hartă pe care estul Asiei deține puterea, spre îngrijorarea liderilor americani și europeni. În această perioadă, giganți auto și tech sunt afectați semnificativ de lipsa semiconductorilor.
O criză de cipuri a afectat major industria auto în acest an. Companii precum Volkswagen, General Motors, Ford sau Honda au fost nevoite să-și micșoreze sau chiar să își suspende producția de automobile din cauza lipsei circuitelor integrate. Producătorii de dispozitive inteligente, precum Samsung, Apple sau Sony, au fost la rândul lor afectați de aceeași criză de proporții globale. Cipurile sunt astăzi peste tot: în automobile și mașini de spălat, în echipamente medicale și console de jocuri, în laptopuri și jucării. Însă cele mai multe cipuri provin din câteva țări din estul Asiei - Taiwan, Coreea de de Sud, China și Japonia, spune Gheorghe Ștefan (foto), profesor la Politehnică și membru corespondent al Academiei Române.
Prima dată când și-a dat seama de această realitate era la un stagiu de cercetare în SUA. „Primul șoc pe care l-am avut acolo a fost acela când mi-am dat seama că marea majoritate a cipurilor produse pe glob se produceau într-o zonă foarte limitată, în vestul Pacificului. Această concentrare a producției într-o singură zonă mi s-a părut de atunci periculoasă”, spune Gheorghe Ștefan.
Foto: Profimedia Images
Trei sferturi din capacitatea mondială de producție de cipuri este acum concentrată în Asia de Est
Potrivit datelor Financial Times, ponderea SUA din capacitatea globală de producție a semiconductorilor a scăzut de la 37% în 1990 la doar 12% anul trecut, în timp ce Europa a scăzut în această perioadă la 9%. China continentală și-a extins cota de la aproape nimic la 15%, cifră care se așteaptă să crească la 24% în următorul deceniu. Trei sferturi din capacitatea mondială de producție de cipuri este acum concentrată în Asia de Est. Cum s-a ajuns acolo? „În urmă cu câteva decenii, în producția de cipuri era foarte importantă activitatea umană directă, care acum nu mai contează. Dar aceasta a făcut ca în acea zonă a lumii să existe o tradiție, care a atras și perpetuat investiții, în așa fel încât în acea zonă sunt acum foarte multe fabrici de circuite integrate. Lucram la un proiect european, când un cutremur în Pacific a scos din funcțiune câteva săptămâni niște fabrici de cipuri de memorii. Brusc, prețul memoriilor a crescut de câteva ori și am pierdut aproape jumătate din banii pe care îi câștigasem la un grant european”, spune Gheorghe Ștefan.
În timp de producătorii de mașini și de componente auto din toată lumea au de suferit, Toyota a părut puțin afectată de criza semiconductorilor, mulțumită unei strategii adoptate în urmă cu 10 ani, după dezastrul de la Fukushima: compania își face stocuri de cipuri. Mai multe surse au declarat pentru Reuters că, în urma catastrofei care a tăiat lanțul de aprovizionare, producătorul auto a cerut furnizorilor să-i creeze rezerve de cipuri pentru perioade cuprinse între două și șase luni - cât să acopere timpul necesar de la plasarea comenzilor la livrare.
SUA și UE - investiții în creșterea capacității de fabricare a cipurilor
Decenii de investiții ale economiilor puternice în zonele cu producție low-cost din Asia de Est au creat aici un centru de putere în ceea ce privește producția de cipuri, iar SUA și Uniunea Europeană vor acum să echilibreze balanța. În timp ce liderii politici de pe ambele continente și-au manifestat îngrijorarea cu privire la dependența masivă față de furnizorii asiatici, mai ales în contextul tensiunilor crescânde între Taiwan și China, compania americană INTEL a anunțat că își va extinde semnificativ capacitatea avansată de producție a cipurilor. INTEL va investi până la 20 de miliarde de dolari pentru a construi două fabrici în Arizona și se va deschide către clienții externi, concurând astfel cei mai mari producători de cipuri avansate din lume, din Taiwan și Coreea de Sud. Președintele Joe Biden a cerut Congresului 50 de miliarde dolari pentru producția și cercetarea în domeniul semiconductorilor. Unii dintre cei mai mari cumpărători de cipuri din lume, inclusiv Apple, Microsoft și Google, se alătură producătorilor de cipuri de top, precum, într-un nou grup de lobby pentru a solicita subvenții guvernamentale pentru fabricarea cipurilor.
La 7 decembrie 2020, în Consiliul Uniunii Europene, miniștrii majorității Statelor Membre între care și România au semnat o Declarație Comună prin care „Statele semnatare s-au angajat să colaboreze pentru a consolida în Europa lanțul de creare de valoare în electronică și sisteme embedded pentru a avea în Europa capabilități de vârf în proiectarea și fabricația de cipuri”.
În acest context, s-a născut în România o inițiativă fără precedent: mari companii și universități s-au unit, sub egida Academiei Române, într-un grup de lucru care cere autorităților un plan, finanțat cu bani de la UE, care să pună România pe harta mondială a producției de microcipuri și de componente microelectronice. În următorii 2-3 ani, la nivel european, finanțarea pentru acest domeniu din bugetul UE, din bugetele naționale, inclusiv prin planurile naționale de redresare și reziliență și din mediul privat s-ar putea ridica la 145 de miliarde de euro, spun cercetătorii, care au redactat o scrisoare cu propunerile lor.
Consorțiu european de producție de semiconductori sau investitori străini?
„Atât Comisari ai Uniunii Europene, cât și Ministrul federal al economiei din Germania sunt activi, fie pentru a forma un consorțiu european, fie pentru a atrage investitori străini (Intel în S.U.A., firme din Taiwan) pentru fabricația de semiconductoare în tehnologii avansate în Europa”, explică grupul de cercetători, care vrea ca România să devină „contribuitor efectiv în acest program ambițios”. În inițiativă sunt implicate companii precum Continental, Automotive România, Infineon Technologies România, NXP România, Simea (Siemens) Sibiu, AlfaRom și profesori și cercetători de la Universitatea Politehnică din București, Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj, Universitatea Tehnică din Iași și Institutul de Cercetare Microtehnologie.
„Grupul de Lucru consideră că România este bine poziționată pentru a deveni un contribuitor efectiv în acest program ambițios. România are o tradiție în domeniu continuată în mai multe centre de excelență; găzduiește deja investiții industriale semnificative, de mare interes european (ca industria automobilului), incluzând unități de producție și de cercetare-dezvoltare; poate mobiliza fonduri importante din resurse naționale și europene (depășind 60 miliarde de euro în programul-cadru curent); este atractivă economic prin costuri sub media europeană; dispune de resurse umane cu calificare demonstrată pe plan național și internațional; și, nu în ultimul rând, are o semnificativă rezervă demografică care poate fi orientată spre acest domeniu printr-un program agresiv în educație”, se arată în scrisoarea inițiatorilor.
„Înainte de 89 în România au existat linii de producție de cipuri, această industrie a dispărut complet, dar competența există”
Profesorul Gheorghe Ștefan este președintele interimar al grupului și crede că România ar putea face proiectare de circuite digitale, tehnologii avansate de încapsulare și fabricație de plăci de siliciu în noduri tehnologice de vârf. Printre atuurile țării se numără, în opinia lui, tradiția românească de dinainte de revoluție de producție de circuite integrate și o bună școală de inginerie.
„Înainte de ‘89 în România au existat linii de producție de cipuri, această industrie a dispărut complet, dar competența există. Noi vrem să folosim această oportunitate dată de criză ca să repornim această industrie în România - acum, timpul de livrare de cipuri, care era în jur de trei luni, aproape că s-a dublat. Avem nevoie de această industrie și pentru dezvoltarea cercetării, dar și pentru că există o mulțime de consumatori de cipuri în România, precum Continental. Dacă am putea avea o producție locală de cipuri acest lucru ar avantaja industria”, crede el.
„Europa ne va da bani, dar este nevoie de decizie politică”
Pentru ca proiectul să aibă succes este nevoie însă de decizie politică. „Eu cred că avem toate premisele din punct de vedere profesional, toate atuurile, ca să producem cipuri în România, mai este nevoie de decizie politică dublată de un angajament financiar. Europa ne va da bani, dar este nevoie de decizie politică, e foarte importantă, fără ea nu putem merge înainte. Iar decizia politică va trebui dublată de sprijinul financiar”, subliniază Gheorghe Ștefan. Grupul de lucru pe care îl prezidează vrea să îi convingă pe guvernanți să ia decizii care să pună România „la masă” în planul european din domeniul microelectronicii care se conturează.
„Europa vrea să facă un astfel de proiect și nu văd ce ne-ar împiedica și pe noi, dar sunt încă niște pași care trebuie parcurși. Eu mă simt foarte confortabil cu colaboratorii profesionali din grupul de lucru. Se vedem cu se vor comporta și decidenții politici.
Este o ofertă din partea Academiei ca să ne implicăm în scrierea acestui proiect. La Bruxelles trebuie să vii cu propuneri argumentate foarte coerent pentru a obține sprijin. Eu contez foarte mult pe colaboratorii pe care îi avem, sunt ingineri foarte capabili, cu o carieră internațională foarte interesantă. Și acesta e numai începutul, eu aș vrea ca să avem în câțiva ani și fabrici de cipuri în România. Am mai avut și altădată, de ce nu am avea și în continuare, mai ales că acum situație e critică”, argumentează Gheorghe Ștefan.
Între timp, Coreea de Sud a anunțat că va investi în jur de 450 de miliarde dolari pentru a construi, până în 2030, cea mai mai mare bază pentru dezvoltarea cipurilor. La proiect vor participa 153 de companii, între care Samsung, care spune că își va crește în acest scop cheltuielile cu 30% pentru a ajunge la 151 de miliarde dolari până la finalul deceniului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sa te-apuce risul, nu alta.
In principiu o idee drăguță, lăudabilă, dar extrem de naiva. Sau doar vor sa pună mana pe niște bani de "îngropat”.
O firma ca Intel, cea mai mare de semiconductori a decis sa investească în următorii câțiva ani 80 de miliarde în fabrici în Europa. Asta este o singura firma. Acum sa fim serioși, cine va investi alea 20 de miliarde de care ai nevoie pentru o fabrica de nivel înalt și ceva infrastructura de baza? Sunt extrem de multe firme de suport, alea care iei fac masinariile pentru litografie, iei trebuie mentenanță continua, oameni pregătiți pentru asta. Tocmai de-aia sunt doar câteva regiuni în lume unde sunt fabricile astea.
Uniunea Europeana cică vrea sa investească 50 de miliarde în următorii 10 ani ca sa reînvie industria semiconductorilor. De ce sa investească în Ro unde nu mai e nimic în direcția asta când Franța și Germania de-abia așteaptă sa vadă banii ăștia? Ca sa nu mai zic ca cu 50 de miliarde nu faci mare lucru, abia ajunge sa ajuți pe-acolo unde e deja ceva.
“Pe scurt, e o poezie…
Dar chiar si daca ar fi banii, noi nu stim sa planificam reparatia de tevi la termoficare.