Pe 5 mai, Comisia Europeană înființa oficial Consorțiul European de Infrastructură de Cercetare ELI (ELI ERIC), din care ar fi trebuit să facă parte și laserul de la Măgurele.
Deși România trebuia să fie, prin proiectul Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI - NP), membru fondator alături de Cehia, Ungaria, Italia și Lituania, aceasta nu se regăsește nici măcar printre observatorii fondatori, care sunt în prezent Germania și Bulgaria.
ELI ERIC, cea mai mare și mai avansată infrastructură de cercetare din domeniul laserelor din lume, a fost concepută pe trei piloni: ELI-NP, laserul și sistemul de fascicul gamma de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, ELI-Beamlines, din Cehia, și ELI ALPS din Ungaria. Partea română lipsește însă. Cum s-a ajuns aici?
În februarie 2018 începea o dispută de ordin tehnic între Institutul de la Măgurele, condus de Nicolae Zamfir, și consorțiul EuroGammaS, o entitate condusă de Institutul de Fizică Nucleară din Italia din care fac parte mai multe laboratoare europene de cercetare, care trebuia să instaleze sursa de radiații gamma. EuroGammaS a spus că nu poate monta echipamentul, pentru că există probleme cu podeaua. Institutul de la Măgurele a susținut că acest lucru nu este adevărat. Disputa a dus în cele din urmă la rezilierea contractului de către Institutul de Măgurele și la o luptă în justiție. Neînțelegerile din România aveau să întârzie proiectul european, iar în lipsa unui partener de discuții în Guvernul României, care să ofere o soluție, a apărut o problemă de încredere, afirmă Allen Weeks (foto), directorul general al ELI Delivery Consortium, răspunzând în scris întrebărilor Republicii. Acesta subliniază că nu cunoaște alte situații în care o problemă tehnică disputată de laboratoare naționale din Europa să fie rezolvată în justiție.
„A fost clar pentru mulți stakeholderi că decizia de a anula contractul va cauza întârzieri, iar întârzierile sunt costisitoare, de obicei mai costisitoare decât ce ai putea să obții printr-un proces civil”, spune directorul ELI DC. Absolvent al Universității din Alabama și al unui MBA la Clemson University, Weeks a făcut parte din mai multe proiecte internaționale de infrastructură de cercetare.
Foto: Allen Weeks (stânga) în timpul ceremoniei din 2018 de decernare a Premiului Nobel, al cărei laureat pentru fizică a fost, pentru inovațiile în domeniul laserelor, profesorul Gerard Mourou (foto central). Sursa: Facebook ELI - The Extreme Light Infrastructure
„Și-au făcut un plan ”B” de a merge înainte, chiar dacă acest lucru însemna fără România”
În mai 2020, Cehia și Ungaria depuneau cererea pentru înființarea ELI ERIC fără România. „Au fost scrisori trimise în 2019 de către ministerele acelor țări către ministerul român de resort pentru a cere clarificări sau un plan despre felul în care România intenționează să meargă mai departe. Însă discuțiile la acest nivel nu au fost reluate până în vara lui 2020. Și-au făcut un plan ”B” de a merge înainte, chiar dacă acest lucru însemna fără România”, a declarat Weeks.
Declarațiile sale pe larg, mai jos:
De ce nu și-a găsit România locul în proiectul ELI ERIC? Care a fost principalul motiv pentru care Cehia și Ungaria, astăzi membri fondatori, au cerut în mai 2020 alcătuirea consorțiului fără laserul de la Măgurele?
Statele membre ale ELI ERIC au mers înainte cu depunerea aplicației în mai 2020 datorită obligațiilor din propriile lor țări. Ele au planificat să finanțeze facilitățile ELI-Beamlines (n.r. din Cehia) și ELI-ALPS (n.r din Ungaria) prin noul înființat ELI ERIC. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple deja în 2019. Este foarte important să fim conștienți de faptul că nu Comisia Europeană finanțează ELI ERIC - acesta este finanțat direct din bugetele naționale.
Celelalte țări au înțeles, la finalul lui 2018, că din cauza complicațiilor intervenite prin anularea contractului cu EuroGammaS, ar fi luat foarte mult timp până ca problemele juridice să fie soluționate. Au fost scrisori trimise în 2019 de către ministerele acelor țări către ministerul român de resort pentru a cere clarificări sau un plan despre felul în care România intenționează să meargă mai departe. Însă discuțiile la acest nivel nu au fost reluate până în vara lui 2020. Și-au făcut un plan ”B” de a merge înainte, chiar dacă acest lucru însemna fără România. Nu a fost o chestiune tratată cu ușurință. Comitetului Internațional Consultativ Tehnico-Științific al ELI-DC i s-a cerut să evalueze impactul întârzierii, iar acesta a recomandat ca lucrurile să avanseze.
Foto: Pe când România era „în fotografie”. Nicolae Zamfir, șeful Institutului de la Măgurele (al doilea personaj masculin din stânga). în 2013, la fondarea ELI DC. Sursa: Eli-laser.eu
„Un pas foarte neobișnuit, nemaivăzut în știința din Europa”
Cum ați perceput dumneavoastră litigiul cu EuroGammaS? Cum l-au perceput celelalte state membre, Comisia Europeană?
Proiectele mari de cercetare au întotdeauna multe provocări tehnice, pentru simplul fapt că nu au mai fost făcute înainte. Este ceva obișnuit în Europa ca laboratoarele naționale să coopereze și chiar să semneze contracte de livrare e echipamentelor științifice, cum a fost cazul aici. Nu pot comenta pentru alții, dar eu nu cunosc alte situații în care parteneri tehnici, în special laboratoare naționale care participau la EuroGammaS, să rezolve o problemă tehnică sau inginerească în sala de judecată. Este un pas foarte neobișnuit, nemaivăzut în știința din Europa.
„La acea vreme nu era cunoscută nicio altă opțiune clară pentru sursa de radiații gamma”
Care a fost impactul acestor neînțelegeri asupra evoluției proiectului european, per ansamblu?
Din nou, fără a comenta fondul litigiului - a fost clar pentru mulți stakeholderi că decizia de a anula contractul va cauza întârzieri, iar întârzierile sunt costisitoare, de obicei mai costisitoare decât ce ai putea putea să obții printr-un proces civil. Din acest motiv, membri ai ELI-DC, un număr de oameni prestigioși de știință din afara proiectului și chiar doi comisari europeni au încurajat cu putere părțile, în ianuarie 2019, să găsească o altă rezolvare. La acea vreme nu era cunoscută nicio altă opțiune clară pentru sursa de radiații gamma. Numele unui nou furnizor nu a fost comunicat până în toamna lui 2019, la aproape un an de la anularea contractului, dar niciun răspuns direct nu a venit de la Ministerul Cercetării. Cel mai direct impact a fost că Franța a ieșit din ELI în vara lui 2019. Toate acestea au dus, în cele din urmă, la distrugerea încrederii, așa cum a fost corect menționat de către oficialii români. Este nevoie de timp pentru a o reconstrui, iar acest lucru se întâmplă deja, atât la nivel științific, cât și la nivel tehnic.
În ce a constat procesul de aplicație pentru formarea consorțiului ELI ERIC? Ce ar fi presupus ca România să se alăture ca membru fondator după mai 2020?
A existat deja o întârziere mai mare de un an și a relua aplicațiile ar fi însemnat o nouă încetinire a procesului, lucru considerat imposibil de membrii ELI după depunerea lor. Chiar și pentru depunerea aplicației fără România a fost nevoie ca 6 guverne să ajungă la o înțelegere, după ani de discuții despre statutul legal al ERIC, accesul la facilitățile ELI, bugete, angajamente cu privire la construcția facilităților. Cu ERIC înființat poți să porți discuții mai ușor decât atunci când te străduiești să faci 7 miniștri să se înțeleagă.
„România poate deveni încă observator, chiar și observator fondator”
Ce ar fi trebuit să facă România pentru a obține statutul de observator?
România poate deveni încă observator, chiar și observator fondator. Această intenție a fost exprimată de România și este luată foarte în serios în ELI ERIC.
Foto: Profesorul Mourou în vizită în România, la ELI NP, în octombrie 2018. Sursa: Facebook ELI NP
Cum va fi finanțat consorțiul?
Ce este diferit de faza de construcție, unde majoritatea costurilor au fost finanțate din fonduri structurale UE, este că ELI ERIC, ca toate consorțiile pentru infrastructură europeană de cercetare, este finanțat de membri, de țările din ERIC, în acest caz- Cehia, Ungaria, Italia, Lituania și, mai târziu, Germania și Bulgaria. Noi membri, precum România, sunt așteptați să se alăture și fiecare va contribui (n.r. financiar) cu o parte stabilită. Comisia Europeană nu contribuie direct, dar, firește, consorțiul este eligibil pentru fonduri UE.
„Celelalte două laboratoare, împreună, fac deja din ELI ERIC cea mai mare și avansată infrastructură de cercetare laser din lume”
Care este rolul pilonului din România, ELI-NP, în ELI ERIC?
Este un rol foarte important, genul de știință care urmează să fie făcut la ELI-NP este unul de pionierat - să folosești laserele și o sursă de radiații gamma pentru a studia interacțiunile fundamentale cu materia. Este practic în avangarda pentru crearea unui domeniu nou în fotonica nucleară și, desigur, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” este o instituție foarte respectată în domeniul științei nucleare. Dar este unul dintre cele trei laboratoare, toate aflate mai mult sau mai puțin la același nivel din punct de vedere al investiției, dimensiunii și personalului. Celelalte două laboratoare sunt mai concentrate pe aplicații specifice în domeniul laserelor și, împreună, fac deja din ELI ERIC cea mai mare și avansată infrastructură de cercetare laser din lume. Cu ELI-NP, se consolidează cu adevărat capacitatea și poziția Europei ca lider mondial.
Ce pași ar trebui să facă România, prin Institutul de la Măgurele, prin minister, pentru a se putea alătura consorțiului? În comunicatul în care anunțați înființarea ELI ERIC este lăsată o ușă deschisă României.
Deja sunt în desfășurare discuții, iar reprezentanții României, la toate nivelurile, sunt foarte activi. Cred că acum au o bună înțelegere asupra pașilor următori. Importantă acum este cooperarea aflată în derulare, foarte constructivă, a tuturor celor trei facilități ELI și a altor laboratoare europene de top în proiectul IMPULSE din programul ORIZONT 2020. Acesta se derulează deja de 6 luni, iar comunicarea dintre laboratoare s-a îmbunătățit și este aproape zilnică. Este foarte bine, așa că trebuie să menținem acest impuls. Va lua timp, de vreme ce sunt multe detalii care trebuie rezolvate, dar IMPULSE adresează multe dintre aceste puncte și se sfârșește în anul 2023. Acesta pare un țel realist spre care să tinzi.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
https://www.nature.com/articles/d41586-020-02415-0
Totuși, aflăm că nimeni din guvernul României nu a fost partener de discuție cu conducătorii europeni ai proiectului. Nu poți să nu te întrebi: ce fel de pardoseală nu a construit austriacul de la Strabag pentru ca italianul de la IFNI să nu monteze aparatul francezului, astfel încât darea în judecată să nu anuleze complet apartenenta României la un proiect european de cercetare fundamentală, fără ca procurorul european Kovesi să nu fie nevoit să identifice malversatiuni ale presedintelui Klaus Johanis, cel atât de indiferent față de orice altceva nelegat de persoana dumnealui...