Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Insula de BINE de la Marie Curie: prin generozitatea oamenilor care donează, medicul Cătălin Cîrstoveanu începe construcția unui nou corp de spital „pentru ca niciun copil să nu mai moară așteptând”

Cătălin Cîrstoveanu - Foto: Octav Ganea

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

În secția de Terapie Intensivă Nou Născuți de la Spitalul Marie Curie, una dintre cele mai moderne din Europa, sunt internați acum cu 5 copii peste capacitatea maximă. Alți 10 nou-născuți cu boli grave stau la rând pentru a fi tratați și pentru a primi șansa la viață. 

O aplicație informatică îți arată în fiecare moment care situația internărilor la Marie Curie. „De când am dat drumul la aplicație, am avut 9 copii care au decedat așteptând”, a spus medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful TINN de la Marie Curie, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

De-a lungul timpului, în secția condusă de el au fost salvați copii cărora nimeni nu le mai dădea vreo șansă de supraviețuire. Pregătirea medicală a celor care lucrează aici, tehnologia folosită, procedurile create în timp sunt cele care au făcut ca bebeluși care păreau condamnați să ajungă cu bine acasă, alături de familiile lor.

„Avem chirurgi generaliști neonantali, avem neurochirgi, care fac neurochirurgie la nou născuți, chirurgi cardiaci, care operează nou-născuți. Avem buni intensiviști, buni radiologi”, spune medicul.

În România însă, aceasta este excepția în îngrijirea copiilor cu vârste foarte mici, nu regula - aproape 40% dintre nou-născuții cu afecțiuni grave nu au deloc acces la serviciile medicale de care ar avea nevoie. Acesta este motivul pentru care Cătălin Cîrstoveanu și-a propus extindă actuala secție TINN, cu un nou corp de clădire în care să fie îngrijiți anual încă 200 de copii. Noul corp va avea, pe lângă paturi pentru micii pacienți, farmacie, spații de pregătire pentru medici și spații pentru părinți. Unii părinți stau zile, luni sau chiar ani în spital, alături de copiii lor. Medicul Cîrstoveanu dă exemplul unei mame pentru care Spitalul Marie Curie a devenit, vreme de patru ani, casă. 

„Când te tratezi la Paris, nu prea te interesează ce e acasă”

Proiectul este estimat la 3,6 milioane de euro, iar cei care doresc să ajute pot contribui cu 2 euro, printr-un SMS cu textul BINE la numărul scurt 8844. Dr. Cîrstoveanu spune că este apoi nevoie de implicarea statului, care să vină cu banii pentru aparatură.

Stat care nu a reușit până acum să construiască niciun spital regional, stat ai cărui reprezentanți neglijează de ani întregi serviciile medicale. De ce se întâmplă acest lucru? „Unii nu sunt conștienți de ce se poate întâmpla, alții se tratează la Viena, Paris sau Londra. Când te tratezi la Paris, nu prea te interesează ce e acasă. Sau când stai într-un scaun cocoțat și nu cobori la ce se întâmpă jos, iar ești rupt de realitatea. Noi am învățat că suntem oameni simpli și tratăm oameni normali. Și cum am vrea noi să fim tratați, așa îi tratăm pe alții”, spune medicul.

Și el ajunge deseori în străinătate, pentru a salva copii care nu ar supraviețui în România. 300 de copii au fost însoțiți până acum de șeful TINN pentru intervenții și tratament în afara țării, iar luni va însoți alți trei. Merge cu ei în avioane de linie, în avioane ușoare, precum Cesna, ori în aeronave militare.

„Nu-i lăsăm să moară acasă, fără șansă. Dar vrem să construim acasă această infrastructură pentru copii”, explică el. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu propun ca, in paralel cu ridicarea celei de-a doua cladiri a Spitalului Marie Curie, statul (nu stiu care institutie a lui, oricare, nu conteaza care) sa-i ridice o statuie acestui om minunat care este Catalin Cirstoveanu. Macar atat!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult