Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Medicul Cătălin Cîrstoveanu rostește o cifră neagră: 40 la sută dintre nou născuții cu probleme grave nu au unde să fie tratați în România

În România, copiii care au nevoie de tratamente în spitale mor cu zile. Locurile din spitale sunt insuficiente pentru cazurile grave. Este o realitate de care medicul Cătălin Cîrstoveanu, şeful Secţiei de Terapie Intensivă nou născuţi din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”, se lovește zilnic. A vorbit despre ea și în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24.  

„La nou născuți, cam 40% nu sunt tratați. Capacitatea de îngrijire a nou născuților cu probleme critice din România este de 60%. Trebuie să avem cu 40% mai multe locuri de îngrijire. Vedem în fiecare zi, în practică. Nu se pot trata eficient. Mulți suferă și ajung tardiv în locuri care le pot asigura un tratament eficient”, explică el.

Situația este și mai gravă la copiii mai mare care sunt nevoiți să se trateze în străinătate sau în spitalele de adulți. „Uitați-vă câți copii tratează spitalele de adulți și apoi vedeți ce mai rămâne în spitalele pediatrice și ce tratăm noi. Duceți-vă la educația universitară să vedeți dacă există curricule pentru terapie intensivă pediatrică. Proiecte începute, neterminate de 15-20 de ani, e foarte complicat”, spune Cîrstoveanu. Moderatorii l-au întrebat cât de frecvent se confruntă cu cazurile unor copii care pot fi tratați, dar nu în România. Le-a răspuns că foarte frecvent, amintind că a doua zi are două cazuri de copii care trebuie transportați în străinătate. „Luăm un minuscul segment, chirurgia cardiacă pediatrică. În primul rând, e vorba de personalul uman. Întrebați un doctor de chirurgie pediatrică câți ani îi trebuie să rezolve problemele pediatrice grave. Îi trebuie 15 ani. Îți trebuie infrastructură. Noi lăsăm neoperați, anual, în jur de 600 de copii. Stau și se plimbă între spitale sau mor acasă, în maternități”, arată medicul.

A făcut nenumărate demersuri pentru construirea unui spital de pediatrie. Toate au fost zadarnice. „Țara proiectelor începute. De 10 ani m-am dus la toate cancelariile, Președinție, Sănătate, Finanțe și am prezentat proiectul unui spital pediatric. Le spuneam să facă, să nu mai anunțe spitale de adulți. Sigur că trebuie și de adulți. După 40 de ani, trebuie rase și făcute altele. Le spuneam să facă spitale de copii, nu un etaj. Nu se face nicăieri”, afirmă medicul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • - "Dacă se întâmplă ceva rău și lucrul acesta nu ne face să schimbăm ceva, înseamnă că nu am învățat nimic” - zice dr. Carstoveanu - bravo, populatia tarii, romanii, ar trebui sa stie asta, ca se-nvata la gimnaziu, dar, se constata ca majoritatea n-a invatat mai nimic, caci dau bir cu fugitii sau raman pe loc cu capul intre picioare ....... dar ce sa ceri de la popor, cand trei sferturi din diplomele universitare sant posedate de semianalfabeti - treaba bunicica ceea ce-au facut cei ce-au adunat banii pentru aparatura medicala, dar asta-i ca umbrela pentru cel ce locuieste in ploaie, de la '89 incoace, numa' asa se face, restul se fura - binele general, care ajuta si rezolva de la sine, se impune prin lupta continua, sustinuta, si dusa pe fata impotriva tuturor lichelelor societatii, de sus si pana jos, asta au facut si fac continuu popoarele civilizate, iar asta costa, poporul roman nu-i dispus sa plateasca pretul, ci o treime dezerteaza, o treime viseaza sa faca la fel iar restul stau paralizati, cu capul intre picioare, preferand sa mituiasca sau sa prade de la altii ............... in tara, vreo 16 milioane majori cu drept de vot si numai vreo cateva mii la demonstratii, (unde nu li se cere sacrificiul suprem), asta spune tot.
    • Like 0
  • Chivu check icon
    Acestor personaje obscure din mediul politic nu le este de ajuns slaba presiune exercitata de media. Pentru a-i impinge de la spate pe acesti inconstienti presiunea trebuie sa vina din toate partile. Consider ca breasla doctorilor au cele mai eficiente parghii de influentat factorul politic. Probabil ca s-ar misca lucrurile intr-un fel daca mai multi specialisti ar lua serios atitudine in spatiul public. Nu imi ramane decat sa sper.
    • Like 0
    • @ Chivu
      - poti sa speri, ca nu-i de loc asa cum zici, medicii n-au niciun fel de parghii, nici chiar de-ar fi in tara toti cati au plecat cu toti cati au ramas, ci rezolvarea vine de jos de tot, de la toti cetatenii apti de munca ....... - treaba bunicica ceea ce-au facut cei ce-au adunat banii pentru aparatura medicala, dar asta-i ca umbrela pentru cel ce locuieste in ploaie, de la '89 incoace, numa' asa se face, restul se fura - binele general, care ajuta si rezolva de la sine, se impune prin lupta continua, sustinuta, si dusa pe fata impotriva tuturor lichelelor societatii, de sus si pana jos, asta au facut si fac continuu popoarele civilizate, iar asta costa, poporul roman nu-i dispus sa plateasca pretul, ci o treime dezerteaza, o treime viseaza sa faca la fel iar restul stau paralizati, cu capul intre picioare, preferand sa mituiasca sau sa prade de la altii ............... in tara, vreo 16 milioane majori cu drept de vot si numai vreo cateva mii la demonstratii, (unde nu li se cere sacrificiul suprem), asta spune tot.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro