Dr Dragoș Cuzino, medic primar Radiologie - imagistică medicală: „Medicii care vor ști să folosească inteligența artificială vor fi la ani lumină depărtare față de cei care au rămas doar cu interpretarea în formatul clasic”

În era digitalizării, medicina se află într-o continuă transformare, iar imagistica medicală este în avangarda acestei adevărate revoluții. Dr. Dragoș Cuzino, medic primar Radiologie - imagistică medicală în cadrul Rețelei private de sănătate „Regina Maria”, a explicat, într-un interviu pentru habits by Republica, care sunt avantajele pentru pacienți, dar și pentru medici, ale folosirii inteligenței artificiale (IA) și tehnologiei CT Low Dose, care redefinesc diagnosticul și tratamentul.

„Medicii care vor ști să folosească inteligența artificială vor fi la ani lumină depărtare față de cei care au rămas doar cu interpretarea în formatul clasic”, punctează dr Dragoș Cuzino, care a explicat cum algoritmii avansați pot detecta microleziuni cerebrale și anevrisme, economisind timp prețios și crescând precizia diagnosticului. În plus, tehnologia CT Low Dose, dezvoltată pentru a minimiza expunerea la radiații, devine esențială, demonstrându-și deja utilitatea în timpul pandemiei. 

Controalele imagistice avansate sunt esențiale nu doar pentru diagnosticarea timpurie, ci și pentru prevenirea unor afecțiuni grave, prin identificarea precoce a problemelor de sănătate. Această prevenție activă poate salva vieți și reduce semnificativ costurile tratamentelor ulterioare.

Interviul dezvăluie nu doar inovații tehnologice, ci și provocările cu care se confruntă medicii radiologi, precum și oportunitățile pe care IA le aduce în domeniul imagisticii medicale.

Foto Shutterstock

Cum percepeți impactul inteligenței artificiale în diagnosticarea imagistică și care sunt avantajele acesteia?

Inteligența artificială a pătruns, după îndelungate studii și practici, în diverse domenii, și după ce au ajuns la o serie de produse finite, multiple firme producătoare au început să le pună în practica obișnuită. Ele pur și simplu rulează în background-ul programelor și ne asistă în elaborarea rezultatelor noastre. Cu alte cuvinte, medicii care știu să folosească inteligența artificială în imagistică sunt mult mai avantajați față de cei care nu o folosesc. Vă dau un exemplu concret - activități de rutină, cum ar fi numărarea de noduli sau numărarea de microleziuni la nivel cerebral de diverse etiologii la pacienții vârstnici. Nu numai numărarea, dar și localizarea, cartografierea lor, măsurătoarea, adică lucruri care ar fi durat foarte mult și care poate că ar fi adus un mare grad de variabilitate de la o examinare la alta, pur și simplu, inteligența artificială le sintetizează într-un tabel rezumator, iar medicul care interpretează și elaborează rezultatul ține sau nu cont de aceste rezultate, în funcție de ceea ce i se indică.

Câteva exemple concrete despre cum algoritmii au îmbunătățit precizia diagnosticelor?

În practica de zi cu zi, pot să vă mai spun că eu mai lucrez cu un soft de exemplu. Știm cu toții și în practica obișnuită, ne temem de o maladie care se numește patologia anevrismală cerebrală. Cu alte cuvinte, o dilatație apărută pe traiectul arterelor cerebrale care, netratată la timp, poate să evolueze și să se soldeze cu o leziune hemoragică la nivel cerebral.

Tot așa, în spate avem un soft care asistă și măsoară arterele cerebrale pe tot traiectul lor, de la origine până la ramificațiile distale, dar cu un mare amendament - această metodă are anumite limite, e vorba de limita între 2 și 3 milimetri și uneori pot exista niște variante anatomice sau niște ramificații pe care inteligența artificială nu le recunoaște sau le identifică drept niște leziuni și este rolul medicului ca, la sfârșit, să certifice că acele leziuni indicate de aceste softuri automate de prelucrare a imaginilor sunt reale sau sunt pur și simplu doar niște construcții ale acestui soft de inteligență artificială. La început se credea că rolul medicului va fi tot mai mic și să va fi nevoie de mai puțini medici radiologi. Fac o paranteză și vreau să vă spun că radiologia și imagistica medicală este specialitatea care se alege prima la examenele de rezidențiat pe care le dăm noi după absolvirea facultății. Este poate cea mai căutată specialitate de către tinerii medici, pentru că oferă un spectru larg de investigații, de tratament, de diagnostic. Revenind, realitatea a demonstrat că această nevoie de medici radiologi nu a scăzut, ba dimpotrivă, radiologii rămân esențiali în sistemul medical.

Ce credeți că va duce viitorul în integrarea inteligenței artificiale în imagistica medicală?

Pot să vă răspund simplu aici. Medicii care vor ști să folosească inteligența artificială vor fi la ani lumină depărtare față de medicii care au rămas doar cu interpretarea în formatul clasic. Cu alte cuvinte, va crește numărul de investigații, va crește calitatea, randamentul și exigențele legate de ceea ce oferă o examinare imagistică complexă.

Controalele imagistice avansate sunt esențiale nu doar pentru diagnosticarea timpurie, ci și pentru prevenirea unor afecțiuni grave, prin identificarea precoce a problemelor de sănătate. Această prevenție activă poate salva vieți și reduce semnificativ costurile tratamentelor ulterioare.

Interviul dezvăluie nu doar inovații tehnologice, ci și provocările cu care se confruntă medicii radiologi, precum și oportunitățile pe care IA le aduce în domeniul imagisticii medicale.

Cum percepeți impactul inteligenței artificiale în diagnosticarea imagistică și care sunt avantajele acesteia?

Inteligența artificială a pătruns, după îndelungate studii și practici, în diverse domenii, și după ce au ajuns la o serie de produse finite, multiple firme producătoare au început să le pună în practica obișnuită. Ele pur și simplu rulează în background-ul programelor și ne asistă în elaborarea rezultatelor noastre. Cu alte cuvinte, medicii care știu să folosească inteligența artificială în imagistică sunt mult mai avantajați față de cei care nu o folosesc. Vă dau un exemplu concret - activități de rutină, cum ar fi numărarea de noduli sau numărarea de microleziuni la nivel cerebral de diverse etiologii la pacienții vârstnici. Nu numai numărarea, dar și localizarea, cartografierea lor, măsurătoarea, adică lucruri care ar fi durat foarte mult și care poate că ar fi adus un mare grad de variabilitate de la o examinare la alta, pur și simplu, inteligența artificială le sintetizează într-un tabel rezumator, iar medicul care interpretează și elaborează rezultatul ține sau nu cont de aceste rezultate, în funcție de ceea ce i se indică.

Câteva exemple concrete despre cum algoritmii au îmbunătățit precizia diagnosticelor?

În practica de zi cu zi, pot să vă mai spun că eu mai lucrez cu un soft de exemplu. Știm cu toții și în practica obișnuită, ne temem de o maladie care se numește patologia anevrismală cerebrală. Cu alte cuvinte, o dilatație apărută pe traiectul arterelor cerebrale care, netratată la timp, poate să evolueze și să se soldeze cu o leziune hemoragică la nivel cerebral.

Tot așa, în spate avem un soft care asistă și măsoară arterele cerebrale pe tot traiectul lor, de la origine până la ramificațiile distale, dar cu un mare amendament - această metodă are anumite limite, e vorba de limita între 2 și 3 milimetri și uneori pot exista niște variante anatomice sau niște ramificații pe care inteligența artificială nu le recunoaște sau le identifică drept niște leziuni și este rolul medicului ca, la sfârșit, să certifice că acele leziuni indicate de aceste softuri automate de prelucrare a imaginilor sunt reale sau sunt pur și simplu doar niște construcții ale acestui soft de inteligență artificială. La început se credea că rolul medicului va fi tot mai mic și să va fi nevoie de mai puțini medici radiologi. Fac o paranteză și vreau să vă spun că radiologia și imagistica medicală este specialitatea care se alege prima la examenele de rezidențiat pe care le dăm noi după absolvirea facultății. Este poate cea mai căutată specialitate de către tinerii medici, pentru că oferă un spectru larg de investigații, de tratament, de diagnostic. Revenind, realitatea a demonstrat că această nevoie de medici radiologi nu a scăzut, ba dimpotrivă, radiologii rămân esențiali în sistemul medical.

Ce credeți că va duce viitorul în integrarea inteligenței artificiale în imagistica medicală?

Pot să vă răspund simplu aici. Medicii care vor ști să folosească inteligența artificială vor fi la ani lumină depărtare față de medicii care au rămas doar cu interpretarea în formatul clasic. Cu alte cuvinte, va crește numărul de investigații, va crește calitatea, randamentul și exigențele legate de ceea ce oferă o examinare imagistică complexă.

Există posibilitatea ca inteligența artificială să ofere soluții de tratament personalizate pe baza analizei imagistice?

Desigur. Există niște discipline care s-au născut tocmai din această alăturare hibridă de metode. Vă dau un exemplu de denumire - theranostics, adică terapie și diagnostic. Iată, am luat aceste cuvinte, le-am alipit. Oferim niște principii de terapie controlate imagistic și acestea mai ales în domeniul medicinii nucleare, în care putem și trata o leziune tumorală în același timp în care o și vedem și vedem răspunsul la tratament în timp real.

Sau mai sunt niște tehnici, iată, țintite de administrare a unor principii de terapie încărcate pe un vehicul cum ar fi, de exemplu, ecografia cu substanță de contrast. Ecografia pe bază de substanță de contrast se bazează pe niște bule gazoase care se injectează intravenos și care, odată ajunse la nivelul leziunii, identifică modul în care se comportă leziunea. Dacă umplem și aceste bule cu un principiu terapeutic, putem să le spargem, efectiv să le golim. Iată că ducem direct tratamentul exact la nivelul leziunii la care dorim, scăzând toxicitatea la nivelul celorlalte structuri de la nivelul organismului.

Puteți să ne oferiți mai multe detalii despre tehnologia CT Low Dose și impactul acesteia asupra diagnosticului și tratamentului medical?

Tehnologia CT Low Dose s-a născut dintr-un principiu de bază al imagisticii care poartă denumirea de ALARA - as low as reasonable achievable. Trebuie să folosim o doză cât mai mică de radiații, obținând un maximum de răspuns. De la acest principiu, această tehnologie de tip CT Low Dose s-a dezvoltat exponențial, mai ales în timpul pandemiei de Covid-19, în care, cred că vă reamintiți, noi medicii scanam o multitudine de pacienți. Aproape toți pacienții care aveau un anumit grad de afectare pulmonară trebuiau să efectueze o tomografie computerizată. Ei bine, examenele astea repetate duc la acumulări semnificative de doze de iradiere. Și atunci trebuie să ne gândim la perspectiva pacientului, mai ales dacă e vorba de populație țintă și populație sensibilă la doze, cum ar fi femeile în perioada fertilă sau tinerii. Și atunci, marii producători de aparatură medicală s-au străduit să scadă doza de iradiere, pe care, de fapt, noi o măsurăm, o evaluăm după fiecare pacient și o înregistrăm. Este datoria și obligația noastră, după fiecare examinare, să-i înmânăm pacientului, alături de rezultatul examinării, și doza la care a fost expus, pentru că dozele acestea despre care vorbesc au efect stochastic, adică se adună pe parcursul vieții fiecărui pacient.

Pacienții ne întreabă: domnul doctor sau doamna doctor, când putem face următoarea tomografie? La această întrebare noi răspundem simplu: atunci când medicul clinician consideră că e nevoie. Pentru că, totdeauna, trebuie să punem în balanță beneficiu - risc. Noi trebuie să ne gândim permanent, atunci când prescriem, când recomandăm, când efectuăm o tomografie computerizată, că doza aceasta, de fapt, trebuie să fie benefică pacientului, adică trebuie să-i aducă informații utile pentru speranța lui de viață, pentru calitatea vieții, pentru îmbunătățirea stării lui de sănătate.

Această expunere la radiații se spune că este echivalentă cu cea din timpul unui zbor cu avionul.

Noi totdeauna am fost tentați să comparăm lucrurile și să comparăm efectuarea unei radiografii cu o călătorie transcontinentală cu avionul sau cu ascensiunea la un anumit nivel.

Da, sigur că da, așa comparăm. De fapt, iarăși, ca să înțelegem aceste aspecte, noi trebuie să ne gândim că, de fapt, în mediul în care trăim, există permanent o doză naturală, un fond natural de radiații. Este vorba de radiația telurică, de la nivelul pământului, radiația cosmică și materialele din jurul nostru, care sunt și ele radioactive. Iar mai ales în clădirile vechi, prin podelele clădirilor vechi, se infiltrează permanent ca un gaz radioactiv care poartă denumirea de radon. Iar atunci când îl aspirăm, noi atragem niște particule radioactive în circulația noastră, el trece în plămâni, în circulația generală și atunci ne iradiem natural. Organismele tuturor mamiferelor au mijloace naturale de reparație, adică leziunile care se petrec la nivelul lanțurilor de ADN pot fi reparate automat.

Ideal este ca această reparație a lanțurilor de ADN să se facă mai într-un ritm mai rapid, față de alterările care pot apărea. Pentru că atunci când lucrurile devin anarhice, când multiplicarea celulară o ia pe o cale greșită, când apar aberațiile cromozomiale, atunci se dezvoltă maladiile canceroase. Deci, revenind, trebuie să avem în vedere să avem o doză cât mai mică de radiații. Fiecare om răspunde altfel, fiecare om are un bagaj genetic diferit, dar ceea ce putem noi face este să-l expunem la o radiație și la un nivel de toxicitate în jur cât mai scăzute.

Există anumite tipuri de patologii sau scenarii clinice în care CT Low Dose este recomandată?

Sigur că da. Noi, dacă am putea folosi CT Low Dose, am putea să o folosim în toate domeniile, însă ea este limitată. Este limitată mai ales în examenele screening la nivel pulmonar, unde se recomandă de elecție mai ales la o anumită populație, la pacienți trecuți de o anumită vârstă, de peste 55 de ani, mai ales la pacienții fumători sau la cei care au lucrat în mediul toxic și care au fumat, de exemplu, peste 20 de ani, și care trebuie să supravegheze microleziunile care apar și care se văd la nivel pulmonar.

Cu alte cuvinte, e vorba de nodulii pulmonari pe care mulți dintre noi îi avem și care de fapt sunt niște mici cicatrici apărute în urma afecțiunilor intercurente. Iarăși controalele pe care le facem, ale anumitor patologii, în care am investigat cu un examen complet, în care am injectat și substanță de contrast, în care am făcut mai multe treceri, care au avut parte de o iradiere foarte mare, atunci când vrem să facem un control, ne străduim să facem o tomografie de tip low dose și în care să obținem cu o doză minimă un răspuns foarte bun, comparabil cu cel pe care l-am obține atunci când folosim dozele uzuale, să le zicem, dar care sunt de câteva zeci de ori mai mari. Rezumând, în principal CT Low Dose este cel mai util la nivelul patologiei pulmonare și la nivelul leziunilor de la nivelul toracelui, dar putem să o extindem ori de câte ori considerăm necesar că putem folosi această tomografie de tip low dose, inclusiv în examenele cerebrale, dar totul este să avem un raport de beneficiu și de imagini cu o calitate suficient de bună. Cel mai rău lucru ar fi să repetăm examinarea din cauza parametrilor tehnici care au fost insuficienți. Atunci nu ne alegem decât cu o reiradiere a pacientului, fără niciun beneficiu.

Această tehnologie low dose este folosită în România în spitale de stat de regulă sau doar în clinici private?

Ea tinde să se generalizeze. Este pur și simplu o solicitare din partea laboratoarelor de tomografie computerizată. În clinicile universitare se folosește în mod curent. Ideal este să o folosim particularizat, doar atunci când se pretează. Din această cauză medicii trebuie instruiți și să înțeleagă când se pretează, trebuie să facă neapărat niște cursuri de actualizare a cunoștințelor. Iar marile firme producătoare de aparatură medicală o instalează ca pe una dintre opțiunile valabile și care poate fi accesată ori de câte ori este nevoie.

Care sunt principalele provocări pe care le întâmpinați în activitatea dvs?

Principala noastră provocare este aceea că de cele mai multe ori suntem asaltați de foarte mulți pacienți. Pot să vă spun că aproape toate serviciile de radiologie și de imagistică, atât în spitalele de stat cât și private, sunt asaltate de solicitările de examinări de imagistică. Provocarea cea mare pe care o avem este aceea de a convinge și de a le arăta colegilor noștri clinicieni când sunt utile aceste examinări.

Adică de multe ori avem senzația că efectuăm aceste examinări imagistice de tot felul, că iradiem pacienții, dar fără ca ele că aibă cu adevărat o finalitate. Adică în actul acesta de interpretare a unei radiografii ar trebui să participe mult mai activ și să le înțeleagă că ele nu se adresează în special pacienților, ci medicilor care au trimis. Ei de multe ori au de bifat în cadrul protocolului lor de diagnostic sau de terapie să facă și o examinare pe care uneori o ignoră, deci nu o tratează și nu o valorizează cu adevărat. Ceea ce văd eu util și ceea ce trebuie să dezvoltăm noi în anii care vin este comunicarea mult mai activă pe care am văzut-o mai ales la societățile mai avansate și cu experiență mai mare decât noi în analiza și în interpretarea acestor examinări imagistice. Cu alte cuvinte ei se strâng, fac niște echipe, discută și dau valoare complementară tuturor acestor investigații. Aceasta cred că e provocarea pe care o văd în anii următori și ceea ce mi-aș dori este - și acum încerc eu să-i formez și pe colegii noștri mai tineri, pe rezidenții pe care îi am în grijă - este tocmai asta - să comunice și să dea un înțeles pe de o parte foarte exact, dar să explice cât mai larg, cât de utilă sau de inutilă uneori este o investigație. Adică este foarte ușor să recomanzi o tomografie din cap până în picioare: torace, abdomen, pelvis, cu contrast, plus cap la sfârșit. Haideți să ne gândim! Avem cu adevărat nevoie de toate aceste examinări? Avem nevoie de substanță de contrast? Putem să ne raportăm la o examinare mai veche? Ritmul de scanare este cel cu adevărat util? Pacienții sigur că își doresc să fie investigați, dar de multe ori nu au nevoie numai de imaginile noastre, au nevoie de un medic care să le fie alături, să înțeleagă utilitatea acestor investigații imagistice.

Inteligența artificială și tehnologia CT Low Dose reprezintă pași importanți în evoluția imagisticii medicale, aducând îmbunătățiri semnificative în precizia diagnosticării și în reducerea riscurilor. Aceste tehnologii demonstrează grija și dedicarea medicilor radiologi pentru a oferi nu doar tratamente mai sigure și mai eficiente, ci și pentru a preveni și depista precoce afecțiunile, pentru o sănătate mai bună în rândul populației.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp