INTERVIU. „Matematica și muzica sunt limbaje universale” - violonistul Alexandru Tomescu, despre legătura dintre știință și artă în cariera sa

Foto: Inquam Photos / Raul Stef

Alexandru Tomescu, unul dintre cei mai apreciați violoniști români, vorbește într-un interviu pentru Republica.ro despre legătura dintre matematică și muzică, subliniind influența ambelor domenii în viața și cariera sa. Deși la școală, la început, relația sa cu matematica nu a fost una simplă, din cauza programului său încărcat cu concerte și concursuri, a ajuns să îndrăgească această disciplină, cu ajutorul unor profesori dedicați. A învățat că, la fel ca muzica, matematica oferă un limbaj universal și rigurozitate care l-au ajutat în organizarea pregătirii sale muzicale.

Alexandru Tomescu, solist concertist al Orchestrei Radio România de 20 ani și decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, a povestit în interviu despre cum compozitori precum Bach și Mozart au integrat proporții matematice în lucrările lor, folosind numărul de aur și șirul lui Fibonacci. De asemenea, el a subliniat importanța matematicii în construcția și perfecțiunea acustică a viorii Stradivarius pe care o folosește. 

Cunoscutul violonist a oferit și exemple din viața de zi cu zi, folosind deseori noțiuni matematice, precum și din activitățile organizate pentru tinerii muzicieni. Crede cu tărie că o înțelegere a matematicii poate aduce un avantaj în cariera muzicală, contribuind la o gândire mai structurată și creativă.

Asociația pentru Valori în Educație (AVE) și BRIO, cu sprijinul Apa Nova București, au lansat Testul Național de Alfabetizare Matematică (TNAM). Această inițiativă are ca scop evaluarea capacităților elevilor din clasele I-XII de a raționa matematic și de a rezolva probleme din viața reală, folosind numerația. Rezultatele colectate vor fi utilizate la realizarea primului raport național privind nivelul de alfabetizare matematică în rândul elevilor din România.

Ne propunem să arătăm că, da, matematica te ajută. Vom aduce în atenție, într-o serie de articole realizate cu sprijinul AVE și BRIO, experiența unor oameni- de la muzicieni celebri, până la arhitecți, designeri, persoane implicate în cauze sociale marcante- care au văzut cât de importantă este matematica în parcursul lor profesional, în domeniilor lor de activitate, în viață.

Care a fost la școală relația dumneavoastră cu matematica?

La început nu a fost o relație fantastică, pentru că pierdeam multe ore, lipseam, eram plecat la concerte, la concursuri și făceam efort să recuperez. Eram și într-o școală unde se punea accent foarte mult și pe română și pe matematică. Și am mâncat și eu matematică pe pâine, culegerea de Gheba. Și domnul profesor de matematică Tălpeanu, așa-l chema, făceam ore particulare cu dânsul, meditații și ne chinuiam acolo cu tot felul de ecuații, cu necunoscute, probleme. Și mereu îmi spunea: Alexandru, Alexandru, hai, tocește aici, că matematica e meseria de rezervă. După Revoluție, m-am putut muta la Liceul de muzică George Enescu și acolo am avut o relație foarte bună cu doamna profesoară de matematică. Era și diriginta clasei. Și într-atât de bună a fost relația că una dintre materiile pe care le-am ales la bacalaureat a fost matematica, analiză matematică. Și a fost singura probă scrisă la care am luat nota 10.

Muzica și matematica sunt printre limbajele universale care nu necesită niciun fel de traducere. Și dacă vin extratereștrii peste noi sau cine știe ce altă entitate, bănuiesc că vom încerca să folosim unul dintre aceste limbaje ca să le arătăm că suntem ființe evoluate.

Vă vine în minte o situație din viața de zi cu zi în care ați rezolvat ceva folosindu-vă de matematică?

Îmi place să fac multe calcule mental. Chiar acum câteva săptămâni eram la cabana Caraiman, la master class-ul pe care l-am organizat acolo și aveam nouă copii, studenți care studiau vioară și chitară cu noi și seara jucau Darts. Și am luat așa puțin foc când am văzut că imediat, când aveau de calculat acolo cât dădeau la fiecare aruncare, și-au scos telefoanele să calculeze - 300 minus 18 minus 24...le făceau pe telefon. Când am văzut, am zis: Măi, băieți, ați înnebunit? Puneți telefonul jos, faceți calcul elementar, ia să vedem, puneți în mișcare neuronii!

Exemplu pentru mine este fiica mea, ea are 9 ani, e în clasa a treia și este pasionată soroban, un fel de metodă japoneză de a face calcule inițial cu un abac și după aceea abacul ăla se transformă într-un abac imaginar și pot face calcule incredibil de complexe, înmulțiri cu numere formate din 2-3 cifre, împărțiri, operațiuni foarte complexe și da, și ea își folosește mintea.

Cum ați experimentat legătura dintre matematică și muzică în carieră?

Da, există într-adevăr și multă matematică în muzică. În primul rând în ceea ce privește aceste proporții pe care le foloseau compozitorii, adică numărul de aur sau șirul lui Fibonacci - pot fi identificate fie în lucrări ale lui Bach, fie ale lui Mozart, fie ale lui Beethoven. Eu cred că lucrul acesta nu este o pură întâmplare.

Într-o vreme am făcut analiză muzicală la un nivel foarte înalt, speculativ chiar aș zice, și profesorul meu de armonie de atunci, Simeon Ulubeanu, chiar mi-a arătat, într-o temă de fugă de Bach pentru pian, mi-a arătat cum era descrisă teoria relativității a lui Einstein. Spațiul, timpul, toate astea erau descrise acolo în muzică, timpul muzicii, intervalele dintre muzică, toate erau acolo. Așa că eu cred că toate lucrurile la un moment dat converg, în clipa în care știi să le vezi, într-adevăr poți să le întâlnești.

Vă este de folos gândirea matematică pentru a vă menține disciplina și organizarea în rutina zilnică, având în vedere programul foarte încălcat pe care îl aveți?

Da, întotdeauna am crezut că, în virtutea zodiei în care m-am născut, mai degrabă mi s-ar fi potrivit o meserie de contabil, că îmi place să țin evidențe matematice atente și chiar de multe ori fac tabele când am de pregătit foarte multe piese în același timp. Deci, de exemplu, când am făcut integrala capriciilor de Paganini și erau 24 de lucrări, aveam un Excel cu două axe, pe o axă numărul fiecărui capriciu și cealaltă era axa timpului. Și ca să pot să văd, să le țin așa sub control, să fie toate pregătite cât se poate de bine.

Da, eu cred că atunci când te preocupi de dimensiunea matematică a existenței, îți cultivi o anumită rigoare. Sigur, rigoarea nu trebuie transformată însă în rigiditate, dar matematica nu este rigidă, în clipa în care începi să o înveți, îți dai seama că este foarte flexibilă.

Vioara Stradivarius pe care o folosiți este o capodopera a ingineriei acustice. Vedeți vreo legătură între matematică și construcția sau sunetul acestui instrument?

Fără îndoială Stradivarius folosea calcule matematice extrem de precise pentru a determina atât curbele viorii, diferitele grosimii ale feței și ale spatelui, pentru că nimic nu este întâmplător într-o vioară. Și peste toate acestea folosea niște instrumente extrem de rudimentare - un compas, o riglă, instrumente de măsurat grosimile, dar comparat cu ceea ce se poate folosi în ziua de astăzi - instrumente de scanat și de analizat de care dispunem astăzi, Stradivarius era într-o epocă de piatră. Și cu toate acestea a știut să-și folosească mintea, nu neapărat aparatele de măsură.

Vioarele Stradivarius inclusiv din punct de vedere al formei instrumentului, reprezintă o încarnare a perfecțiunii formei. Pentru că dincolo de el nu s-a mai putut modifica nimic. Au fost încercări de a modifica forma instrumentului, dar niciuna nu a fost adoptată pe termen lung.

Există aspecte matematice pe care le-ați aplicat în interpretarea sau pregătirea muzicală? De exemplu, în cazul lucrărilor lui Bach – care au putut fi ascultate recent de public, în cadrul Turneului Stradivarius - , compozitor cunoscut pentru structura riguroasă a compozițiilor sale.

Bach, sigur, e cunoscut faptul că Bach era de profesie matematician. Era un matematician foarte evoluat pentru vremea sa. La Bach aș spune că matematica se împletește cu spiritualitatea. Adică toate aceste simboluri care se pot regăsi în lucrările sale erau atât simboluri matematice, cât și simboluri care trimiteau la diverse lucruri spirituale, diverse lucruri creștine.

Pentru că el a fost un creștin practicant. Și toate acestea se pot regăsi acolo. Adică în clipa în care începi să analizezi, să numeri câte măsuri are ciaccona de Bach, pe urmă sunt secțiunile ei mari, care, trei secțiuni mari, le împarți, descoperi imediat numărul de aur. Și tot așa. Sunt foarte multe lucruri de descoperit acolo, inclusiv la nivel analitic. Nu e neapărat direcția mea predilectă de a mă bucura de muzică, dar de muzică te poți bucura în foarte multe feluri. Fie ascultând-o, fie cântând-o, fie analizând-o și inclusiv la acest nivel analitic, poți descoperi lucruri fantastice.

Sunt cunoscute inițiativele dvs de sprijinire a tinerilor muzicieni, cel mai recent exemplu fiind master class-ul de vioară și chitară clasică, desfășurat la Cabana Caraiman. Credeți că înțelegerea matematicii poate ajuta tinerii muzicieni să devină mai buni în ceea ce fac? Cum i-ați sfătui să folosească această disciplină în muzica lor?

Da, eu cred că o educație matematică ar trebui să facă parte din educația oricărui om. Un lucru de bază, unul dintre limbajele universale care ar trebui învățate, așa cum este și muzica. Eu cred că mai mult este vorba de o înclinație personală, adică sigur matematica trebuie învățată, trebuie cunoscute regulile ei de bază și ale aritmeticii și ale geometriei și așa mai departe. Însă ar fi frumos ca în școală să se cultive plăcerea aceasta de a descoperi lucruri, de a experimenta lucruri, inclusiv în domeniul matematicii. Ar fi foarte frumos. Eu sunt convins că în clipa în care ai deschidere către alte discipline și îți face plăcere să le descoperi, să faci asocieri între matematică, muzică și o mulțime de alte domenii, atunci mintea ta se deschide și devii un om mai bun.

Care au fost principalele proiectele la care ați lucrat în acest an?

Anul acesta a fost un an al muzicii Bach. A fost o revenire la acest mare compozitor, o revenire neașteptată pentru mine, pentru că această transcripție a suitelor pentru violoncel e de dată relativ recentă și, cel puțin în România, niciun violonist nu le cântă. M-am bucurat foarte mult să pot cânta aceste piese în premieră în România.

Am avut a doua ediție a master class-ului de la Cabana Caraiman, unde încercăm să oferim copiilor pe lângă experiența aceasta muzicală, lucrăm cu ei atât eu, cât și Dragoș Ilie, lucrăm cu ei la aceste aspecte muzicale. Vrem să îi învățăm și cum să își gestioneze emoțiile, să controleze tracul de scenă și, pentru acestea, am avut un psihoterapeut invitat. Îi învățăm cum să își mențină postura și să evite durerile de spate, pentru că atât chitara cât și vioara dăunează destul de serios sănătății corpului și, atunci, am avut invitat un instructor de yoga, care le-a ținut un curs de postură corectă și i-a învățat cum să își detensioneze mușchii înaintea unui concert și mai ales după un concert.

Am avut invitat și un specialist în marketing, care le-a vorbit despre ce înseamnă comunicare în ziua de astăzi și că nu mai este suficient doar să cânți foarte bine, trebuie să știi și cum comunici ceea ce faci și am avut un medic voluntar care a ținut un curs de prim ajutor care este extrem de util, nu doar pe munte, ci în orice moment. Inclusiv la un concert. Dacă cineva are un stop cardiac, trebuie să știi ce ai făcut atunci, în primele trei minute.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp