Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Într-un sat de lângă Cluj-Napoca, vizităm Wood House, o casă în dialog cu natura

designisth

FOTO: Eliza Jurca

Am putea să o numim un act de matchmaking arhitectural: se întâmplă în satul Ciurila, aflat la 20 km distanță de Cluj-Napoca, unde echipa Manopera Architecture (Raluca Sabău, Romeo Cuc, Roxana Pop, Rareș Urzică și Mara Sescioreanu) a ridicat o casă cu o volumetrie simplă, cu mult lemn, și a mediat o legătură permanentă între structura ei, pe de-o parte, și vegetația abundentă, pe de altă parte. Totul într-o reinterpretare a arhitecturii tradiționale – o dovadă că intervențiile contemporane pot fi făcute cu blândețe în contextul rural. Iată proiectul Wood House.

Premisa proiectului a fost mai degrabă de natură vizuală: câteva imagini cu priveliștile pe care cei doi proprietari, o familie tânără, își doreau să le vadă din casă, spre curte și împrejurimi. Apoi, Wood House și-a căpătat silueta care se acomodează firesc la relieful deluros și diferențele de nivel, protejându-și intimitatea: este introvertită, “întoarsă cu spatele” spre strada principală și extrovertită, “cu fața” spre contextul natural. Poate mai mult decât orice, este povestea unei dinamici a deschiderilor care se străduiesc să capteze cât mai multă lumină naturală pe tot parcursul zilei.

„Proiectul nu epatează în niciun fel în locul în care este amplasat, încercând o integrare subtilă și folosirea judicioasă a reliefului, astfel încât locuitorii să se bucure atât de legături directe cu terenul în pantă, cât și de priveliști diferite din camerele casei. Materialitatea fațadelor respectă parțial materialitatea construcțiilor vechi existente în zonă, dar și structura casei care este realizată din pereți prefabricați pe structură de lemn de tip framing”, ne-au povestit arhitecții. 


Structura formată din pereți prefabricați a fost cea care a ordonat întregul parcurs al Wood House: proiectul tehnic și detaliile de execuție au cerut multă atenție și nu au lăsat loc de improvizații în șantier. Desigur, asta a adus cu sine avantajul timpului economisit și a redus timpul de muncă: pereții au fost montați în aproximativ o săptămână, iar acoperișul a avut nevoie de o altă săptămână.

Dacă ești în căutare de surse de inspirație pentru viitorul tău proiect, iată câteva inside info tehnice: termosistemul casei a fost executat din vată minerală bazaltică introdusă între montanții pereților și panouri rigide din plăci fibrolemnoase spre exterior, fațadele ventilate au finisaj de lemn, iar învelitoarea este din tablă prefălțuită.

colaborator pe partea de termotehnică: Kadar Ferenc.

Wood House a fost construită în mare parte de compania din Harghita Bar-at System, iar lucrările au fost urmate de teste de etanșeitate. În prezent, casa poartă anvelopa unei case pasive.

Dar să nu o luăm înaintea poveștii și să ne concentrăm pe imaginile așa de expresive. Jocul de Lego al volumelor interconectate pe care le vezi mai sus ascunde funcțiunile care compun Wood House: cele două module laterale sunt ale zonei de noapte (spre est, dormitorul matrimonial, cu baie și terasa acoperită, iar spre vest, alte două dormitoare), în timp ce liantul este modulul central, al zonei de zi cu triplă orientare. Tot modulul central poartă și accesul principal spre stradă.

Spațiile interioare se continuă la exterior cu terase generoase și ventilate, așezate pe ușoarele diferențe de nivel, ca invitații în trepte pentru lumina naturală și pretext continuu de „dialog” cu natura înconjurătoare.

„În privința amenajărilor exterioare, proiectul încearcă păstrarea grădinii „sălbatice” existente, terenul bucurându-se nu doar de o topografie interesantă, ci și de multă vegetație și de un pârâu la baza sa”, explică arhitecții. 

Modulul central, cu bucătărie și dining, depășește acest status: este încadrat de două terase laterale, una descoperită și cealalta acoperită, care prelungesc vizual și funcțional cea mai utilizată zonă a locuinței și îi devin o extensie. Astfel, treptele joacă rolul de cale de mijloc între construcție și relief, în unele dintre cele mai instagramabile priveliști locale pe care le-am descoperit în ultima vreme 

Lemnul este conducătorul absolut și la interiorul casei: îi aparține pardoseala (realizată chiar de proprietar), iar pereții și tavanele albe îl potențează și pe el, și lumina care se varsă în casă prin deschiderile multiple.

Designul interior (semnat tot de Manopera Architecture) este redus la strictul necesar, fără piese statement sau o cromatică diversă. Pur și simplu lasă volumetria longitudinală și casetele generate de adaptarea casei la relief să iasă în evidență fără să se împiedice în piese superflue.

mobilier custom made: Mob Steel Design

instalații: Nova Vision Instal

Arhitecții ne-au povestit că cea mai mare provocare a fost racordarea locuirii contemporane, cu dorințele și exigențele ei, la realitatea încă puțin permisivă a satului românesc. Ne bucurăm că viața la țară se schimbă, totuși, pe măsură ce microsocietățile care o compun se diversifică.

„Căutările legate de această problematică nu pot avea un răspuns unic sau corect, însă intervenția de la Ciurila caută să respecte contextul într-o manieră subtilă, lucrând cu normalitatea vieții la o scară umană, așa cum gospodăriile de altădată erau construite într-o strânsă legătură cu viața celor care o locuiau”, ne-au explicat arhitecții. 


FOTO: Eliza Jurca

Articol preluat de pe designist.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult