Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Intrigată că în centrul Craiovei „se pune prea repede roșu” la un semafor, am sesizat Primăria. Răspunsul m-a aruncat direct în România greșită

Semaforizare

Foto: Guliver Getty Images

România greșită e în discursurile care frizează absurdul, în șinele de cale ferată care prevestesc tragedii, în spitalele unde colcăie gândaci și infecțiile nosocomiale sunt la ordinea zilei, în ghiozdanul de câteva kilograme al unui elev de clasă primară care își pierde copilăria ca să facă teme fără sens și ajunge analfabet funcțional, în gropile din asfalt și kilometrii de autostradă nenăscuți. Lista e atât de lungă. Dar nu m-aș fi gândit că o să mă întâlnesc atât de des cu România greșită la un banal semafor, în buricul orașului, la una dintre cele mai importante intersecții din Craiova.

Intersecția de la Universitate e de o bună bucată de vreme semaforizată diferit, ca și altele de pe cel mai cunoscut bulevard al orașului, Calea București. De când timpii de semaforizare au fost schimbați, de pe o parte a bulevardului este imposibil să mai poți traversa strada înainte „să se facă roșu” dacă mergi normal, ba chiar în pas ușor alert. Pentru o mamă cu un copil de mână sau pentru un bătrân, traversarea pe verde este o misiune pierdută. Dacă mama și copilul mai aleargă, bătrânul trece jumătate de stradă pe roșu sau rămâne blocat la jumătate din drum, așteptând alte minute în șir schimbarea semaforului. 

Acum ceva timp, în calitate de cetățean nedumerit de această semaforizare stupidă, am transmis o petiție către primărie. Așa cum mă așteptam, după o îndelungă experiență privind trimiterea de numeroase și variate solicitări către instituțiile publice, „răspunsul” a sosit, rezolvarea nu. Am fost onorată cu următoarea explicație seacă și nesatisfăcătoare: „Instalațiile de semaforizare au fost amplasate în urma implementării proiectului <<Modernizarea infrastructurii de transport în comun pentru fluidizarea traficului forței de muncă între cele două platforme industriale ale polului de creștere Craiova – lot II”, a cărui finanțare a fost asigurată din fonduri europene. Diagramele de funcționare a acestor instalații, care cuprind secvențele și timpii acordați pentru fiecare secvență, sunt parte din proiect și sunt avizate de către Poliția Municipiului Craiova – Biroul Rutier, fiind considerate cele mai bune variante pentru fluidizarea traficului în intersecțiile respective>>”.

Așadar, cea mai bună variantă găsită de Biroul Rutier a fost aceea de:

a) a-l constrânge pe cetățean să alerge gâfâind pentru a traversa regulamentar;

b) a-l determina pe cetățean să treacă o porțiune din bulevard pe roșu, încălcând legislația;

c) a-l constrânge pe cetățean să aștepte de două ori la același semafor pentru că fluidizarea traficului implică, se pare, mai mult timp pierdut și nicidecum eficientizare.

Răspuns corect: toate cele de mai sus.

Și uite așa se face că, în timp ce în țara asta nu mai poți nici să treci strada, autoritățile și-au făcut treaba. Au atras fonduri. Au modernizat infrastructura de transport în comun pentru fluidizarea traficului. Așa cum a modernizat și doamna Firea transportul bucureștean cu autobuzele Otokar. Așa cum modernizează și guvernul România cu ordonanțele sale de urgență. Iar când încerci să tragi la răspundere autoritățile, să semnalezi probleme și să îndrăznești să speri la soluții, nu vei primi un răspuns, ci o justificare lipsită de fundament. Pentru că tu trăiești în România greșită, a celor care nu mai pot trece strada, iar autorii României greșite trăiesc în alt loc, în România unde le e cald și bine. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Olguta , daca se nastea pe vremea lui Hitler, il eclipsa pe Mengele. Rau. Acum se limiteaza doar la dragnea.
    • Like 0
  • Acum citeva zile o proasta facuta gramada, parlamentar PSD , se mai numea si Craioveanu ne invita la televizor sa mergem sa vedem ce minuni a facut Olguta la Craiova.
    • Like 2
  • In cloaca PCR-ului,pardon PSD-ului care a parasutat-o pe 'ministrareasa' Olguta,marea 'primareasa' care a castigat alegerile de cot cu Mazare.Acum fugit prin Brazilia de frica puscariei.Mana dreapta a lui Dracnea,Marea 'maritoare' de salarii si pensii pe datorie.Cat timp Craiova va sta sub Ciumatii Rosi nimic nu se va dezvolta.Cred ca problema sesizata e una dintre cele mai mici...dar sunt convins ca este reala.
    Cea mai mare problema in Oltenia este ca tot timpul au avut oamenii in functii(premier,ministri,etc) prin toate guvernele, dar nu au facut nimic pentru dezvoltarea zonei.
    Ce sa mai zici de FIREA la capitala cu fluidizarea circulatiei...te bufneste rasul,plansul...
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Aceiași bugetari nesimțiti in fiecare oraș.Au fost umflați cu salarii mari , știu că nu îi poate da nimeni afară și își fac de cap pe banii noștrii.A cam venit timpul să mai fie răriți.
    • Like 1
    • @ Dorin
      fc check icon
      scuze pentru intervenție. nu pot fi răriți pentru că au făcut masă critică. au forța numărului de partea lor. dă-i pe ”ăștia” afară prin vot și-n locul lor vor veni ...”semenii” lor, și nu vreau să zic „poate chiar mai răi, mai lacomi, mai batjocoritori”. lucrurile de finețe, de obicei, sunt apanajul unei mâini de oameni într-un oraș. nu-s în organigrame. cei care chiar se pricep, cei cu har, sunt puțini. foarte puțini. marile firme au înțeles asta și așa a apărut vânătoarea de capete. la noi mai durează până ieșim din feudalism. avem ecrane superamoled dar trăim și viețuim și avem reflexe pur medievale. ca indivizi, ca întreg, ca neam (karmic, adecă).
      • Like 0
  • fc check icon
    se numește „impostura și spaima ei”. impostorii se ascund în spatele cuvintelor gonflate. produc lăutărește, după ureche. nu dau socoteală niciodată, ciocoiește. deja se deprind cu traiul bun și le frică să piardă acest ”statut”, în fapt unul deloc nobil, de parveniți. toate orașele țării sunt conduse de tătuci înconjurați de mici armate de săraci hrăniți cât-de-cât, care fac orice le dictează stăpânul-vătaf: taie copacii și gradul viu și tufele și arbuștii ornamentali întru ”aerisire” și ”toaletare”, asfaltează în centru și pe strada lui ”dom premar”, distrug treceri de pietoni întru ”fluidizare”, distrug semaforizări de intersecții, semaforizează bolnav încât îi bănui de vreo problemă la coțofană. toate acestea se întâmplă din cauza imposturii. impostura este Rege în România. efectele imposturii le vom vedea peste vreo 20 de ani. singura problemă este că pelagra imposturii a fost activată de chiar poporul român. și forța căpcăunilor stă-n incorectitudinile celor mulți, prostimii - mai exact. ne așternem și dormim. ca popor, poporul român nu a descoperit principiile. e încă la faza cu boltă pe principii. o necăutată dar dovedită neiubire de urmași ori, măcar, de milă pentru ei ș-al țării viitor.
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro