Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Inundațiile din Europa au provocat dezastru și în bugetele țărilor afectate. Care sunt pagubele în România

inundatii Polonia

Foto: Sergei Gapon / AFP / Profimedia

Inundațiile din Europa Centrală și de Est au adus pierderi de vieți omenești și pagube materiale importante, estimările ridicându-se la sume de miliarde de Euro, inclusiv în privința prejudiciilor cauzate în România.

Potrivit agenției Morningstar DBRS, primele estimări ale pagubelor ar depăși un miliard de Euro. Cifra pare, însă, optimistă prin prisma brokerului de reasigurare Gallagher Re, care o estimează între 2 și 3 miliarde de Euro. Evaluările sunt, totuși, orientative și se pot modifica.

În această regiune, ar putea fi printre cele mai costisitoare evenimente climatice înregistrate vreodată. Infrastructură, terenuri și operațiuni agricole, proprietăți rezidențiale și comerciale și vehicule au fost afectate de fenomenele meteo intense. 

Totuși, lucrurile ar fi stat și mai grav în lipsa unor investiții recente în sisteme de protecție și a avertismentelor venite cu câteva zile mai devreme. Importanța unor modele de prognoză meteo cât mai precise devine cu atât mai vizibilă, timpul fiind o variabilă esențială în pregătirea pentru limitarea pagubelor.

În Wroclaw, Polonia (foto), populația și armata construiesc contracronometru linii de apărare din saci cu nisip, în timp ce cota de alarmă a râului Oder a fost deja atinsă.

Foto: Sergei Gaapon / AFP / Profimedia

Polonia a alocat 2 miliarde de zloți (0,47 miliarde de Euro) pentru compensații, inclusiv plata ratelor ipotecare timp de un an ale celor locuind în casele inundate. În plus, 1,5 miliarde de zloți din fonduri europene vor fi alocate pentru reconstrucție și alte 3,5 miliarde de zloți pentru ziduri de protecție, rezervoare și baraje.

În Ungaria, autoritățile au deschis un baraj, inundând terenuri agricole în nord-vest pentru a proteja un oraș. De asemenea, în Cehia propunerea bugetară a ministrului de finanțe ar putea depăși 3,5 miliarde de Euro, în timp ce daunele sunt estimate inițial la 4 miliarde de Euro, adică aproximativ 1,25% din PIB.

Republica Cehă ar fi, de asemenea, prima pe lista celor mai mari pierderi asigurate, într-o piață mai matură, cu o pondere relativ mai ridicată a bunurilor asigurate față de alte țări din regiune. Alocarea costurilor financiare în situații de daună este astfel structurată diferit față de state unde pierderile sunt suportate individual sau la nivel de stat.

Austria a beneficiat de pe urma unor investiții anterioare, unele vechi de câteva decenii. Deși controversate la acea vreme, investițiile s-au dovedit azi a fi, însă, foarte utile. Cu toate acestea, în Viena și alte zone au existat efecte, iar fondul de urgență va crește la 1 miliard de Euro, cu posibilitatea companiilor afectate de a amâna plata impozitelor. 

Care este situația în România

Peste 6500 de locuințe din România au fost afectate de precipitațiile aduse de furtuna Boris în întreaga regiune. Guvernul a alocat 100 milioane de lei pentru ajutoare imediate familiilor afectate. Deși există o schemă de asigurare obligatorie, în zonele afectate din Galați și Vaslui rata de asigurare este de 7 și 8%, la o treime față de media națională de 23%.

Costurile totale ale inundațiilor de amploare din septembrie ar putea depăși cele 7,8 miliarde de Euro estimate anual pentru întreaga Europă de JBA Risk Management. În ce privește România, o analiză a Băncii Mondiale din 2023 estimează la 1,7 miliarde de Euro media anuală a daunelor produse de inundații în zone rurale și urbane, de coastă sau de ploi torențiale rapide.

În România și în întreaga regiune central și est-europeană sporește nevoia de pregătiri suplimentare, inclusiv pentru a construi rezerve de capacitate pentru evenimente extreme și mai pronunțate.

Pe lângă lucrări de amenajare a malurilor, baraje noi gândite optim și rezervoare pot fi luate în considerare și metode de tipul infrastructurii „verzi”, prin crearea unui spațiu natural de expansiune a râurilor.

Este de așteptat ca un val nou de proiecte să fie puse pe masă, însă, în peisajul macroeconomic actual, finanțarea ar putea să fie selectivă și etapizată, menținând riscul unor noi evenimente costisitoare în plan material și uman în anii viitori. 

Pentru moment, asigurătorii și re-asigurătorii sunt marii pierzători, în special cei cu expunere pe Cehia. În perspectivă, un interes crescut pentru asigurare și repoziționarea primelor ar putea aduce beneficii sectorului.

Segmentul operatorilor de lucrări de infrastructură specifică ar avea, de asemenea, de câștigat. Pe termen lung, o nouă arhitectură a orașelor, care să ia în considerare, pe lângă inundații, setul larg al riscurilor climatice, va deveni cheia unui stil de viață adaptat la noile provocări.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult
sound-bars icon