Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Iohannis nu se plimbă

Scandal, nesimțire, lux, sfidare. Sunt cuvintele cel mai des folosite public în legătură cu hotelurile de 7 stele zburătoare cu care Iohannis își transportă fizicul său și al soției, pe banii statului, nu din meditații. Care bani, nu sunt aduși la cunoștința publicului, că „e secret”. Cum se poate așa ceva, președintele ăsta își bate joc de noi!

Asemenea indignări, ba chiar înjurături, sunt rodul unei mari confuzii. Când l-au votat, alegătorii lui Iohannis au crezut că „neamțul” va veni la Cotroceni ca să dea oamenilor tot ce are mai bun în el. Că, în sfârșit, vom avea un președinte pentru popor. 

„Dacă ați crezut asta, e treaba voastră, ghinion!” a transmis în fiecare clipă a mandatelor sale. Căci, înălțimea sa consideră, în modul cel mai sincer, că a făcut o imensă favoare României punându-se în fruntea ei. Prin urmare, unui om ca el, care se naște o dată la 500 de ani, românii trebuie să-i dea ei tot ce poftește. Și mai mult decât atât. Ce să-ți mai dorești după ce ai ajuns președintele României? Iohannis vrea să fie și deasupra altor șefi de stat europeni, drept care se urcă acolo cu avioane de boier saudit. Ce, el e mititica Maia Sandu, care călătorește cu aeronave de linie și comunică public cheltuielile ca la piață?

Și pe urmă, jeturile opulente ale lui Iohannis nici nu sunt pentru ochii românilor. Nu-l interesează să fie văzut cu ele pe Otopeni. Nici măcar pe aeroporturile din Paris sau Frankfurt, unde nu dă pe nimeni pe spate, ci în țări în care face senzație, din America Latină și Africa, unde tocmai se deplasează acum pe urmele altui Nicu (în germană, Klaus este un diminutiv pentru Nikolaus).

Pe cale de consecință, trebuie lămurită altă neînțelegere care persistă. Iohannis nu se plimbă. Iohannis nu își plimbă nevasta. La întrebarea: ce dracu caută în Chile, Argentina, Kenia, Nigeria sau Tanzania? răspunsul este: își plimbă avioanele. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult