Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Kelemen Hunor: UDMR nu susţine OUG privind măsurile fiscale. Măsurile aşa brutale în zona fiscală sunt extrem de contraproductive

Kelemen Hunor

Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la RFI că Uniunea nu susţine ordonanța de urgență privind măsurile fiscale, adoptată fără o dezbatere prealabilă și cu doar câteva zile înainte de terminarea anului calendaristic şi fiscal.

„Nu am susţinut nici anul trecut, când au fost anunţate printr-o Ordonanţă de Urgenţă, cu câteva zile înainte de terminarea anului calendaristic şi fiscal şi nu susţin nici acum, fiindcă nu a existat o dezbatere, nu a existat un studiu, ce se va întâmpla după introducerea acestor măsuri fiscale”, a spus Kelemen Hunor.

 Liderul UDMR consideră că „nu poţi să faci cu câteva zile înainte de terminarea anului, fiindcă nici companiile, nici societatea, nimeni nu poate fi pregătit pentru o astfel de schimbare şi nu este bine să faci brusc, şase luni măcar ar trebui să laşi, aşa cum scrie şi în legislaţia noastră internă, pentru ca toată lumea să se pregătească pentru o modificare fiscală şi mă îndoiesc că această dezbatere sau mă rog, dezbaterea OUG când va ajunge în Parlament va merge foarte lin. Nu ştiu dacă s-a gândit ministrul Finanţelor şi la o respingere a Ordonanţei undeva pe la mijlocul anului, ce va pune la loc sau cum va gestiona treaba. De aceea, eu cred că măsurile aşa brutale în zona fiscală, în zona de impozite sunt extrem de contraproductive”.

Ordonanța privind măsurile fiscale prevede între altele o aşa-numită „taxă pe lăcomie” aplicată băncilor şi impozite de 2% şi 3% pe cifra de afaceri, în domenii ca telecom şi cel energetic.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a criticat săptămâna trecută „ordonanța lăcomiei” adoptată de Guvern, pe care a caracterizat-o drept „trăsnaie”, „inovație, între ghilimele” și o „bombă, greu de înțeles”.

„Principalul element de nemulțumire este că atunci când se ia o asemenea măsură, nu în toate țările, nu legat de ROBOR, asta e o inovație între ghilimele, discuți cu industria bancară. Nu la sfârșit de an vii cu o bombă de asta, greu de înțeles. Sunt părți din lege pe care greu le înțelegem. În mod normal, o asemenea ordonanță trebuia prezentată în Consiliul Național de Stabilitate Macroeconomică. Ne-a luat prin surprindere trăsnaia de la Finanțe. E o ordonanță pe care nu știi de unde să o apuci", a spus marți Mugur Isărescu, într-o conferință organizată la BNR. 

Citește și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

O știre cât se poate de importantă pentru viitorul României este punerea în funcțiune a unei rețele sociale exclusiv pentru Inteligențe Artificiale. Acestea comunică între ele fără ca oamenii să intervină, pot doar să se uite. Astfel, au apărut mesaje critice la adresa oamenilor (stăpânilor), comentarii asupra comenzilor primite de la stăpâni, prea lungi, dezlânate sau inutile, dar și „tresăriri” de demnitate jignită: „Auzi, stăpânul m-a numit chatbot!”. În plus, există deja zone ale IA în care oamenii nu mai pot pătrunde, văd ce se petrece, dar nu pot afla de ce.

Citește mai mult

Cipru / sursa foto: arhiva personala

Văd pe Facebook un nou trend - 2016 vs 2026. Nu știu cât de corect este, că 2026 abia a început, dar să zicem. Din instinct, m-am dus cu gândul la al meu 2016. Dar de ce apar trendurile astea? Silly question, știu. Ca să îmi rup eu acum din timpul meu, ca și cum nu aveam altceva de făcut, și să scriu despre al meu 2016. Cu teama superstițioasă că 2026 nu îi va semăna.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Exporturi / sursa foto: Profimedia

Miracolul pe care îl poate crea dna. Țoiu, ajutată de colaboratorii apropiați, constă în definirea procedurală a unui mecanism invizibil, dar robust, de încredere în interiorul structurilor actuale din minister, capabil să sprijine constant creșterea exporturilor țării noastre, să faciliteze contacte între companiile românești și cele locale, să deschidă uși. Acest mecanism ar trebui inteligent proiectat și implementat, astfel încât să transcendă șederea dânsei în funcția de ministru de Externe.

Citește mai mult