Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Cum a fost recâştigată în mai bine de un an încrederea pierdută într-o clipă

BNR - Getty - Guliver

(Foto: Guliver/Getty Images)

Subiectul analizei: „ROBOR-ul“. Un indice asemenea oricărui altuia, dintre aceia meniţi să măsoare media dobânzilor la care băncile se împrumută între ele, pe pieţele de bani. Cum sunt, bunăoară, LIBOR pentru dolarul american sau pentru lira sterlină, TIBOR pentru yenul japonez, WIBOR pentru zlotul polonez, PRIBOR pentru coroana cehă, BUBOR pentru forintul unguresc sau ROBOR pentru piaţa monetară interbancară din România. Şi, desigur, multe altele, pentru alte şi alte pieţe de bani din lumea largă.

Nicăieri însă, pe Terra, nu a avut nimeni ideea să taxeze activele băncilor plecând de la nivelul atins de acest indice. Excepţia, unică pe planetă, a produs-o recent ţara noastră. Guvernul, prin ordonanţă de urgenţă, a instituit o taxă pe activele bancare în cazul în care indicele ROBOR depăşeşte nivelul de 2 la sută. Aşadar, în aceste zile de început de an, cum „ROBOR“-ul calculat pentru trei luni şi pentru şase luni (reperele din recenta ordonanţă) se mişcă între 2,92 la sută şi 3,30 la sută, este cât se poate de limpede că toate cele 35 de bănci din sistemul nostru bancar cad sub incidenţa taxei extravagant numite „pe lăcomie“. Inclusiv acele bănci care, luni 7 ianuarie 2019, au împrumutat Ministerului Finanţelor Publice, pentru doi ani şi zece luni, 400 de milioane de lei. Şi care, marţi 8 ianuarie, într-o sesiune suplimentară de licitaţie, au scos din „portofel“ încă 60 de milioane de lei, pe care i-au împrumutat tot Ministerului Finanţelor cu aceeaşi scadenţă: octombrie 2021. Şi cum aceste creanţe în titluri de stat, ce intră în bilanţurile băncilor respective, însumând 460 de milioane de lei, constituie active…, iată că timp de 15 trimestre, unul după altul, băncile creditoare vor plăti impozite pentru sumele împrumutate statului. Cele 460 de milioane plus multe altele.

Între activele bancare, pentru care vor fi plătite impozite începând de la 1 ianuarie 2019, se numără banii gheaţă din casieriile băncilor, disponibilităţile păstrate în conturile de la BNR şi instrumentele financiare derivate. În total – 15,84 la sută dintre active. Sunt active şi imobilizările corporale, compuse din clădiri, calculatoare, mobilier etc. – în total 2,53 la sută. De reţinut însă că această categorie de active nu se impozitează. Dar grosul activelor impozitate, cu o pondere imensă în bilanţuri, însumând 81,58 la sută, îl constituie creanţele ce reprezintă banii împrumutaţi de bănci statului, companiilor şi populaţiei. Active ce sunt impozabile, fiind – ca şi cele din primul eşalon – financiare. Cu precizarea că între companiile datoare la bănci se regăsesc prea puţine multinaţionale, a căror pondere semnificativă o au cele care se împrumută în afara ţării. Recapitulând, deci, băncile plătesc impozite pentru împrumuturile date Ministerului Finanţelor, întreprinderilor mici şi mijlocii, populaţiei; şi pentru banii din casierii, disponibilităţile de la BNR şi instrumentele financiare derivate.

Marţi după-amiază, la întâlnirea cu presa de la BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat apăsat riscurile pe care le implică recenta ordonanţă de urgenţă a guvernului. Act normativ dat la sfârşitul unui an cu multe rezultate bune în economie, inclusiv în sectorul bancar, care pune însă în pericol un echilibru greu câştigat. A doua zi, miercuri, în unele dezbateri publice, am auzit voci care s-au grăbit să semnaleze „căderea dramatică a leului pe piaţa valutară“. Şi care au găsit şi cauza: „ce s-a întâmplat marţi la BNR!“…

Voi detalia. 1) La BNR, marţi, nu s-a întâmplat nimic neobişnuit. Pentru că, din 1990 încoace, este în obişnuinţa BNR să constate riscurile ce periclitează stabilitatea financiară; şi să le semnaleze. Cum nimic neobişnuit nu s-a întâmplat nici miercuri, pe piaţa valutară. Pentru că o depreciere a leului faţă de euro cu exact jumătate de ban nu are cum să exprime „o cădere dramatică“ a monedei naţionale.

Altceva s-a întâmplat însă: încrederea consolidată timp de aproape trei ani, şi anume că inflaţia a intrat într-un port liniştit, s-a destrămat într-o clipă, în octombrie 2017, când autorităţile de reglementare au urcat brusc – şi deodată – preţurile la electricitate, la gaze naturale şi la energie termică. Mai ales că un şoc inflaţionist identic s-a repetat din trei în trei trimestre, până în vara lui 2018. Mă voi referi, într-un comentariu viitor, la cum a dezamorsat BNR aceste şocuri inflaţioniste. Cert este că, treptat, Banca Naţională a redat societăţii încrederea pierdută. Iar inflaţia, în scădere, confirmând prognozele publicate, a determinat o încetinire a creşterii „ROBOR“-ului. Încă din septembrie 2018.

„ROBOR“-ul e o dobândă. Iar inflaţia şi dobânda sunt surori. Or, a stabili o taxă pe activele băncilor, având drept unic criteriu nivelul „ROBOR“-ului, înseamnă de fapt a cere băncilor să plătească o taxă pe inflaţie.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • „s-a întâmplat marţi la BNR!“ => „căderea dramatică a leului pe piaţa valutară“ :.

    In SUA, in scolile publice, prin clasa a IV-a sau a V-a se invata, printre altele, diferenta dintre cauzalitate si corelare. Daca se intampla A si apoi are loc B nu inseamna neaparat ca A e cauza lui B.

    Sunt concepte simple, daca le intelege omul, daca nu, atunci va gandi in termeni de vudu si magie ca in Evul Mediu.

    Cum in Romania unele concepte nu par a fi parte din programa scolara, unii inca mai cred ca vaccinurile dau autism si ca o simpla intalnire a BNR duce la prabusirea Leului.

    Pentru cei curiosi care vor sa invete si sa se bazeze pe logica si stiinta si nu pe gandire plina de "stafii":

    "Autistic spectrum disorder: No causal relationship with vaccines"
    https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2528717/

    "10 Correlations That Are Not Causations"
    https://science.howstuffworks.com/innovation/science-questions/10-correlations-that-are-not-causations.htm

    E mult mai comod sa dam vina pe francmasoni si sa ne imaginam conspiratii in loc sa gandim.
    • Like 0
  • Taxa pe lacomie ar fi fost daca aplicau impozitul in functie de DAE, nu de robor. Chiar si in acest caz DAE ar fi trebuit comparat cu nivelul dobanzii de referinta al bnr. Daca DAE este de 2 ori peste nivelul dobanzii de referinta al bnr atunci aplicau o cota de impozitare, daca e de 3 ori alta cota si tot asa.... Insa mecanismul ar fi mult prea complicat de aplicat, iar cei care au gandit ordonanta probabil nici nu stiu ce e DAE!!! Impozitarea in functie de nivelul robor arata ca nu stiu nici ce e roborul!!! Oricum banii pt acest nou impozit tot de la noi se iau si nu de la banci! Bancile vor mari marjele pe care le aplica roborului sau comisioanele!
    • Like 0
  • Arleqin check icon
    onoare, prestigiu etc se castiga greu, se pierd usor... deci trebuie educatie si cultura multa mai ales cand invoci scuze si lasitati ca in articol...

    cei cu diploma pe puncte, la FF si Seral nu au cautare in Occident, din cauza lor iese si UK din UE iar UE intra in faliment... liberalism de doi bani! :-)
    • Like 0
  • Păi până acum le-ați tot cântat în strună borfașilor și le-ați dat împrumuturi peste împrumuturi, ori este știut că pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești!
    • Like 2
  • Al Lui Al Lui check icon
    "Nicăieri însă, pe Terra, nu a avut nimeni ideea să taxeze activele băncilor plecând de la nivelul atins de acest indice. Excepţia, unică pe planetă, a produs-o recent ţara noastră. " Acesta noua aberatie, marca Valcov-Teodorovici, cauzata de lipsa banilor la buget cat si a unei imaginatiii bolnave a celor doi pitzifelnici ai economiei ne va duce intr-un dezastru economic, din care nu vom iesi prea usor. Este echivalentul unei taxe ce ar fi impusa cetateanului de rand de catre furnizorul de energie, in functie de starea vremii (senin/ innorat) si nu de consumul curent citit pe contuarul electric. Din pacate, aceasta taxa nu ne face doar unici pe Terra ci si nefrecventabili economic, fapt ce ne va costa scump in viitorul foarte apropiat.
    • Like 1
  • Ionel check icon
    Ne poate spune dl Vasilescu care sunt valorile acum pentru LIBOR , TIBOR , WIBOR , PRIBOR si BUBOR !!! Sunt aceste valori adaugate unui procent fix stabilit de bancile care imprumuta populatia/firmele ? Sau, de ce nu se adauga valoarea roborului la procentul fix de dobanda acordat pentru depozitele populatiei la banci ? asa cum se adauga la partea fixa stabilita la un credit !
    • Like 1
    • @ Ionel
      Este lipsit de logica. Cum sa iti dea tie banca mai mult pentru depozitele tale decat ar da daca s-ar imprumuta de la altcineva? Banca nu este casa de binefacere ci este un business. Cumpar cat mai ieftin si vand cat mai scump iar piata si reglementarile ma constrang.
      • Like 2
    • @ CommonReader
      Cred ca te gandesti la un aprozar . Bancile sunt bussines-uri , dar nu functioneaza asa . Si nici nu cere nimeni dobanzi la depozite mai mari decat cele la credite .

      Cand acorda imprumuturi , bancile creeaza bani . Nu imprumuta bani proprii sau imprumutati de la altii, ci creeaza bani noi pentru care cer dobanda . E drept, nu pot imprumuta oricat, au nevoie de o anumita rezerva si mai sunt si alte reglementari . Nu spun nimic constrovesat aici , e ceea ce gasesti in orice carticica de economie sau finante .

      ROBOR-ul e un mecanism prin care se transfera riscul monetar spre debitor. Practic banca isi stabileste o dobanda fixa la care se adauga o componenta variabila care , in teorie , compenseaza deprecierea monedei ( sau aprecierea ei, dar nu prea e cazul pentru ca in conditii normale inflatia e pozitiva ) .

      In cazul depozitelor , cand rolurile se inverseaza si banca ia bani de la o persoana (de data aceasta , de regula , bani din munca sau afaceri "conventionale") acest mecanism de protectie fata de depreciere nu mai exista . Banca stabileste dobanda fixa la depozit si atat . Acum majoritatea bancilor( cred ca toate de fapt ) ofere dobanzi mult sub inflatie, deci practic deponentul pierde bani .
      Acum e insteresant sa ne intrebam de unde vine aceasta asimetrie . Sa fie vreun principiu universal, dincolo de puterea omeneasca care face ca lucrurile sa fie asa sau e vorba doar de o asimetrie de putere si influenta politica ? Poate ne lamureste Vasilescu .

      • Like 0
    • @ CommonReader
      Ionel check icon
      "Cum sa iti dea tie banca mai mult pentru depozitele tale decat ar da daca s-ar imprumuta de la altcineva?" . Unde am spus eu asa ceva !!?? Eu spun alteceva : Creditele se dau pe un procent de dobanda fixa + ROBOR. Sa dea si la depozite un procent fix + ROBOR. CE ESTE IN NEREGULA ?
      • Like 0
    • @ Ionel
      Robor: media dobazilor interbancare la un moment dat. Asta inseamna ca banca se poate imprumuta la rata Robor de pe piata interbancara. Daca mai pui ceva peste asta (procentul fix despre care vorbesti) nu este mai mare costul pentru banca decat daca s-ar finanta la costul Robor?
      • Like 0
    • @ Claudiu1989
      Imi pare rau dar nu ai inteles ce a spus Ionel si ce am comentat eu, I-am detaliat mai sus.

      Da, regulile de business sunt similare celui de aprozar cumpar cat pot de ieftin si vand cat pot de scump. Leverage-ul reglementat si utilizat de bancile cu activitate in Ro este inclus cand spuneam "piata si reglementarile ma constrang"

      Ti-am raspuns doar pentru ca am senzatia ca ai comentat cu intentie buna insa nu ai fost atent la firul discutiei.
      • Like 0


Îți recomandăm

Stefan Mandachi - autostrada Moldova

„Greva lui Mandachi” nu mai este o simplă provocare pe rețelele sociale. Inițiată de către omul de afaceri sucevean Ștefan Mandachi ca o „leapșă” către cunoscuții lui, „greva pentru autostrăzi” atrage tot mai mulți adepți.

Citește mai mult

Mihai Călin - captura

„Dl Buzatu (Dumitru Buzatu, președinte PSD Vaslui - n.n.) a spus că n-am înțeles și că pentru așa ceva trebuie puțintică carte. Și a mai spus ceva grav: « Haideți să fim puțin serioși în țara asta » . Haide să fim puțin serioși? După ce ei fac jaf după jaf, aproape zilnic, în țara asta, cu justiția, cu economia? Păi cine să fie serios? Da, haideți să fim serioși și să ieșim la vot”, a spus actorul Mihai Călin. (Foto captura video)

Citește mai mult