Foto: Guliver Getty Images
Salariul minim pe economie va creşte anul viitor de la 1.900 de lei brut în 2018 la 2.050 de lei brut în 2019, potrivit unui anunț făcut recent de ministrul Muncii. Salariul minim net va ajunge astfel anul viitor la 1.247 lei, cu 85 de lei mai mult ca în prezent.
Analistul economic Mircea Coșea avertizează că ritmul de creștere a salariului minim a depășit creșterea productivității, ceea ce reprezintă „un pericol” în viitor. Pe de altă parte decizia guvernului de a majora salariul minim încurcă planurile companiilor.
„Este foarte bine că o să crească de la 1 ianuarie din nou salariul minim, dar asta încurcă planul de afaceri al societăților din economia reală. La această dată de obicei firmele își fac un plan afaceri pentru anul care vine. Cheltuiala cu salariul minim este foarte importantă, trebuie să fie inclusă acolo. Aceasta crește anunțată cam târziu, obligă pe foarte mulți să introducă o cheltuială suplimentară care probabil nu a fost pregatită”, a spus Mircea Coșea la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
În România, din patru muncitori, unul este plătit cu salariul minim pe economie, iar autoritățile trebuie să se gândească la efectul acestei măsuri.
Moderator: „Cât ar trebui să fie salariul minim în România ca să se rezolve fluctuațiile de pe piața muncii? Oamenii nu sunt stimulați să muncească, stau mai bine acasă pe ajutor social...”.
Mircea Coșea: „Ar trebui să fie cel puțin la nivelul unui salariu minim din țările în care românii pleacă, pentru a-i stabiliza aici. Ar trebui să fie în jur de 1.000 de euro. În practică, nu se poate. Economia nu are putere să suporte astfel de creșteri. Productivitatea este sub nivelul la care ar trebui să fie. Această creștere a salariului minim ridică un risc - salariul minim să fie mai mare decât un salariu de bază la un muncitor calificat cu o vechime mai mare. Pe de altă parte prețurile sociale, salariile sociale pe care noi le practicăm în România sunt evident elemente care stopează apetitul pentru muncă.”
Întrebat ce alte măsuri ar trebui să ia guvernul pentru a stimula munca, profesorul de economie Mircea Coșea a spus că măsurile nu trebuie să se bazeze numai pe creșteri de venit, pentru că asta nu va opri imigrația, de exemplu.
„Azi un salariat cere mai mult decât bani. Cere un mediu care să-i favorizeze activitatea, cere o motivare și alte condiții decât cele pe care le are acum”, vede profesorul de economie.
Pe de altă parte, un reprezentant al unei companii de recrutare, citat de Ziarul Financiar, consideră că un nivel al salariului minim de 2.000 de lei net pe lună ar aduce un echilibru pe piaţa muncii în sensul în care fluctuaţia de personal din rândul muncitorilor s-ar reduce semnificativ.
Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, după miezul nopții.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
It is difficult to get a man to understand something, when his salary depends on his not understanding it
O altă problemă, Olguța prostuța a anunțat că se studiază ca salariul minim pe economie șă fie majorat de la 1950 șa 2150 lei/lună, adică așa cam +20%, dar nu trebuie să uităm că salariile tuturor bugetarilor se calculează ca un multiplu al salariului minim, adică toți bugetarii vor primi un salariu mărit cu 20%, asta în condițiile în care în privat încă există salariați care în prezent au net-ul sub ce au primit în decembrie 2017...
Din nou bugetarii sunt super avantajați, ei sunt pentru actuala clasă politică din România niște super cetățeni.
Lipsa de competitivitate a economiei românești este o problemă de secole, din păcate aceasta nu se poate rezolva nici prin politica salariului minim, nici prin paleative fiscale. Numeroși analiști vorbesc de impactul de competivitate a creșterii salariului minim. Indiscutabil că salariile au un impact pe costuri. Dar cred că problema se poate pune și altfel. De ce nu ne vindem scump produsele? De ce vindem la export la prețuri mici și importăm același tip de produse sau servicii la prețuri mari, ca să putem da salarii mari?
Încărcarea costurilor vine și din alte surse, printre care infrastructura rutieră și feroviară pe care se face schimbul. Chiar nu se poate măsura impactul asupra costurilor de producție a agenților economici a inexistenței sau precarității acestor elemente de infrastructură?
Depindem prea mult, după părerea mea de export și de piețele externe. Senzația mea este că economia românească este o aglutinare de ramuri care își au centrul de comandă în alte țări. Aceste ramuri nu pot fi stimulate nici prin măsuri monetare, nici financiare, nici fiscale și din păcate doar capcana veniturilor mici ne fac atractivi.
Eu îmi doresc să văd o fabrică, un laborator, o întreprindere care realizează un produs în primul rând pentru piața internă și doar prisosul să meargă la export, iar exportul să fie mai scump decât la intern și asta în condiții de competitivitate. Este oare o paradigmă imposibilă? Eu cred că numai așa putem deveni puternici.
Toate aceste păcate ale economiei românești sunt vechi de secole, fără oameni (care pleacă pentru că occidentul are o capacitate mai mare de negociere decât noi în atragerea forței de muncă), fără cercetare (care moare), fără capital (care este sublim dar ... lipsește cu desăvârșire) și fără un spirit capitalist, care înseamnă într-o mare măsură independența față de stat, mă tem că suntem condamnați la servitute, ca să nu spun sărăcie (sub o formă sau alta o formă de redistribuire în UE ne va ține la o anumită distanță de sărăcie).