Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

La Măldărești, în Vâlcea, o literă costă 30.000 de euro. E de Guinness World Records sau de DNA?!

Maldaresti

 Foto: captura digi24

Dacă Guinness Book ar vrea să omologheze care este cea mai scumpă literă de pe planetă, atunci ar atinge această performanță comuna Măldărești, din județul Vâlcea. Acolo zece litere scrise pe un deal ca să facă satul să semene cu Hollywood-ul au costat 300.000 euro, deci fiecare literă 30000 euro.

Proiectul a fost făcut cu fonduri europene.

Bănuiesc că înainte de acest record satul avea de toate. Și școli ultramoderne, și apă curentă, și canalizare, și spital, și grădinițe, și drumuri ca în restul lumii civilizate, și obiective economice, care să dea de lucru populației locale.

Și dacă toate astea erau, ce și-o fi zis primarul!

...Le-am rezolvat pe toate! Cetățenii mei sunt în extaz de la atâta bunăstare! Sănătate - au! Locuri de muncă - sunt! Drumuri - sunt! Apă, canalizare - făcut! Ce pot să mai fac eu, ca să ating apogeul activității mele de om politic?!...

S-a scărpinat el în chelie, s-a gândit intens și i-a venit ideea.

Dacă tot le-am rezolvat pe toate, ne mai trebuie doar atât, să fim ca Hollywood-ul. Nu să facem filme, că nu sunt nebun! Doar să scriu numele satului pe un deal, așa cum e scris numele Hollywood-ului în America. Să te ții celebritate! Să te ții turiști și turism înfloritor, după ce fac asta! Măldăreștiul devine ca Las Vegas! Ce Las Vegas?! Mai degrabă Monte Carlo!...

A făcut proiectul, au venit banii și acum... literele stau pe deal. Trebuie să vină Guinnesss World Records să îi omologheze reușita!

Dar până la Guinness World Records, oare nu sunt mai buni niște procurori de la DNA?! Să vadă ei mai întâi cum poate să coste o literă 30.000 de euro...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Țară de lichele, țară de secături! Statistic vorbind, desigur! Proști fuduli, dar și hoți cât încape - o.... combinație tipic românească! Avem fix ceea ce merităm! Tot statistic vorbind, căci unii dintre noi nu merită, dar sunt mult prea puțini pentru a conta, a se vedea clasa politică românească de după 1989.
    • Like 1
  • Nume check icon
    Ca la noi la nimenea...
    • Like 1


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult