La un pas de „junk”. După Fitch, și S&P a revizuit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă. Ministrul Finanțelor: „Avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu”

Foto: Getty Images

Lucrurile nu merg bine pentru economia României. Deficitele sunt mari, datoria crește și costurile pentru plata dobânzilor devin tot mai mari. Dacă nu se iau măsuri, situația s-ar putea înrăutăți și mai mult în următorii ani. Cam asta ar fi mesajul, pe scurt, transmis vineri de S&P Global. Prestigioasa agenție de rating a revizuit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate.

O decizie similară a luat și Fitch luna trecută. Ambele agenţii, alături de Moody’s, acordă acum României cel mai redus nivel al calificativului „investment-grade”. Ceea ce înseamnă că România este la un pas de „junk” - nerecomandat pentru investiţii -, calificativ care ar putea majora costurile de împrumut. Un astfel de verdict, dacă ar fi acordat României de către două agenții de rating, ar echivala cu majorarea costurilor de împrumut pe termen scurt ale ţării cu aproape 200 puncte de bază în medie, potrivit unui studiu din 2016 al Băncii Mondiale.

S&P Global explică motivele revizuirii în jos a ratingului României și se uită la mediul politic fragmentat și nesigur din România despre care anticipează că va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern. În plus, agenția constată că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, provocări în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.

„Politicile fiscale mai laxe vor menține deficitele de cont curent mari și vor fi tot mai mult finanțate prin fluxuri care generează datorii, expunând astfel potențial România la șocuri legate de încrederea investitorilor străini. Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran BBB-/A-3 pentru România”, se arată în comunicatul S&P Global.

Mai mult, S&P menționează că evoluția negativă a economiei românești vine după deficite medii de 7,6% din PIB, începând din 2020, în timp ce ponderea datoriei în PIB a crescut cu peste 15%.

„În absența unor măsuri suplimentare, agenția se așteaptă ca „deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028”.

„Datoria publică va depăși 60% din PIB până în 2027 iar nota de plată cu dobânzile a Guvernului se va situa probabil în jur de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani, în special deficitul din 2024 de aproape 8,7% din PIB, au depășit substanțial și consistent așteptările agenției. Depășirile persistente de buget au avut ca rezultat creșterea datoriei publice nominale cu un factor de 2,5x începând din 2020 și costurile cu dobânzile au crescut cu peste 3.0x, majorând necesitățile de rostogolire a datoriei guvernamentale. Politicile fiscale prea laxe au agravat, de asemenea, dezechilibrele economice existente, cum ar fi unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent de pe piețele globale emergente, în medie aproape de 7% din PIB în următorii ani”, se mai arată în comunicatul consultat și de Agerpres.

Ce mai spune S&P despre economia românească:

• Eforturile de consolidare ale noii administrații au loc într-un mediu politic polarizat, în urma anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 și a perspectivelor de creștere economică mai slabe, agravate de stagnarea activității economice a principalilor parteneri comerciali ai României, cum ar fi Germania.
•  Întârzierea consolidării va menține probabil mai mult timp dezechilibrele macroeconomice ridicate. Ar putea, de asemenea, avea ca rezultat o întârziere suplimentară a fondurilor UE disponibile pentru România dacă eforturile de consolidare nu reușesc să îndeplinească corecțiile fiscale minime cerute de reglementările UE. Țara este în procedura de deficit excesiv (EDP) din 2020.
• Creșterea economică în 2024 a fost sub așteptările S&P în contextul în care cererea internă solidă a avut ca rezultat majorarea importurilor, iar agenția crede că perspectivele de creștere ale României rămân dificile în 2025.
• Economia României continuă să se confrunte cu dificultăți structurale, inclusiv tendințe demografice adverse, care vor persista pe termen lung. Scăderea populației aptă de muncă ar putea afecta creșterea economiei, alături de absența eforturilor de reformă pentru rezolvarea lipsei de competențe sau îmbunătățirea mediului de afaceri. În ultimul deceniu, populația aptă de muncă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an, iar S&P se așteaptă ca tendința să se modereze doar marginal în următorii ani. 
• Cheltuielile preelectorale au împins deficitul general guvernamental la aproape de 8,7% din PIB în 2024, iar S&P nu se așteaptă să scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.
• Politica fiscală prociclică a adâncit deficitul de cont curent, care va rămâne ridicat, la peste 7% din PIB, în medie, între 2025-2028. Totuși, agenția crede că influxurile de fonduri europene vor modera creșterea datoriei externe între 2025-2028.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna: „Avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu”

Minstrul Finanțelor, Tanczos Barna, a reacționat într-o postare pe Facebook, după anunțul transmis de agenția de rating, ținând să precizeze că „România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură”, dar că este nevoie de „un buget cumpătat, un stat mai suplu”.

foto: Henrik Montgomery/TT / Shutterstock Editorial / Profimedia

„Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenția de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitea fiscală a țării.

Prin evaluarea anunțată în această seară, S&P nu modifică ratingul de țară. România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură.

Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea creșterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noștri europeni.

Bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului și trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare întărește această viziune cumpătată a gestionării banului public. Măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înțelese și respectate de conducătorii tuturor instituțiilor publice, toate companiile de stat și liderii de sindicate, fiecare primar și președinte de CJ, fiecare consilier local și județean.

Nici ⁠⁠măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficientelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de ținta de deficit asumată. ANAF și Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizării și a creșterii capacității instituționale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor și taxelor.

Așa cum au confirmat partenerii noștri de la Bruxelles săptămâna aceasta, ne putem baza pe o economie robustă, o creștere constantă, care va fi susținută, în 2025, prin investiții publice masive.

Atât agențiile de rating, cât și investitorii care se uită cu atenție la aceste semnale vor regăsi în traiectoria fiscal-bugetară și în evoluția noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental.

Ratingul de țară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele”, a transmis ministrul Finanțelor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp